„Franklin Templeton Investment Management doreşte să informeze acţionarii FP că ieri a primit o comunicare din partea Tribunalului Bucureşti conform căreia ASF a demarat o acţiune în justiţie împotriva FP. În dosarul nr. 47874/3/2015, ASF solicită FP plata sumei de 958.686 lei (principal şi dobânzi) privind anumite comisioane de reglementare care, în mod normal ar fi fost plătibile ASF, dar pe care fondul a fost obligat să le plătească mai multor investitori FNI, potrivit unei hotărâri de validare a popririi pronunţată de Tribunalul Bucureşti. Suma disputată este în legătura cu un litigiu câştigat de către investitorii FNI împotriva CNVM, actualul ASF”, se spune în raportul citat.
Acum mai bine de trei ani, scriam că Fondul Proprietatea (FP) şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) au scăpat de executarea silită, obţinută în instanţă de păgubiţii uneia celei mai mari escrocherii din România post decembristă. FP a câştigat „aproape toate cazurile împotriva investitorilor FNI“, iar legea de înfiinţare a ASF prevede că plăţile se vor face din privatizările AAAS, îmi răspundeau reprezentanții FP în toamna lui 2013.
Păgubiţii FNI au câştigat în instanţă plata despăgubirilor din partea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (predecesoarea ASF) și au vrut să îşi recupereze banii de la FP, din comisioanele plătite de acesta autorităţii.
În 2013, FP a primit aproape 300 de notificări din partea investitorilor FNI, care cereau administratorilor să redirecţioneze plăţile comisionului aferent CNVM către executorul judecătoresc, pentru o sumă totală de 8,7 milioane de lei.
Conturile Comisiei au fost protejate prin invocarea unor prevederi legale care ar exclude de la executarea silită instituțiile adminiustrative centrale.
Totul pleacă de la hotârârea irevocabilă şi executorie a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, din 22 septembrie 2010, prin care CNVM, alături de Nicolae Popa, Ioana Maria Vlas şi alţi inculpaţi în dosarul FNI, au fost obligaţi la plata despăgubirilor corespunzătoare sumelor iniţial investite şi indexate cu rata de inflaţiei.
CNVM a fost vinovată pentru că a permis funcţionarea FNI în perioada 1999-2000, deşi acesta nu mai avea depozitar.
Sentinţa are 130.798 de părţi civile şi mii de pagini. Suma de plată ar fi de 50-60 milioane de euro, a socotit ZF.ro.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu