Fondurile Mutuale

Citiți subiectele la zi, cele mai recente, un pic mai jos


Deocamdată, aici, IMPORTANT, dincolo de dată:

DESCOPERĂ BANII: Forţa portofoliului de fonduri de a lua în stăpânire riscul. Modelul celor mai performante fonduri

Nici o criză nu este suficient de puternică pentru a opri ciclurile fireşti ale creşterii economice.

Oricât de îndelungată, de neobişnuită sau de "atipică" ar fi, o criză nu poate decât să obstrucţioneze creşterea.

Dar nu s-o şi oprească.

Uneori, cam la un secol odată, obstrucţia este suficient de derutantă încât unii să o confunde cu sfârşitul lumii, dar niciodată nu este mai puternică decât forţa vitală de creştere a unei economii serioase.

Fondurile mutuale de acţiuni captează forţa vitală a unei economii, o întreţin în folosul tuturor şi o fructifică în beneficiul investitorilor lor.

Cu fondurile de acţiuni, bine şi corect construite, administrate şi folosite, se poate trece peste prăpastia oricărei crize.

În ultima zi a anului trecut am început să căutăm sensuri în portofoliul virtual al celor mai performante fonduri mutuale româneşti de pe piaţă.


Ce am descoperit?


MARȚI, 1 Martie 2016

DESCOPERĂ la planurile de economii cu bonus din sumele investite și secretele promoțiilor UPDATE

(vezi mai jos actualizarea)

Firma de administrare de investiții Certinvest derulează o promoție prin care acordă un bonus, în creștere, celor care își plasează economiile într-unul dintre fondurile  sale de investiții cu grad scăzut de risc.

Bonusurile nu sunt mari.  În realitate, diferența față de randamentul pe care cineva l-ar putea obține singur, „nebiciuit” de vreo promoție, este un preț pe care îl plătește respectivul, pentru că nu-și impune singur o disciplină de economisire și investiție.

Prețul consecvenței, bonusul, este în creștere, se plătește trimestrial și ajunge, după un an de economisire și plasare a economiilor în fondul Certinvest Obligațiuni,  la 2% dintr-o aceeași  sumă economisită și investită lunar.

UPDATE: De fapt, 2% se aplică la suma minimă pe care ți-ai propus s-o investești în a 12-a lună.

Cine știe - cunoaște că fondurile monetare și de obligațiuni sunt în mare scădere de formă, din cauza reducerii dobânzilor pe piață.

Dar mă rog, să vedem ce zice campania, care se desfășoară în perioada 1 martie 2016 – 31 martie 2017, potrivit datelor Certinvest.

Mecanismul este unul mobilizator, după cum veți vedea.



LUNI, 15  Februarie 2016

CUM CITEȘTI ȘTIRILE FINANCIARE: ZF a ghicit ce randamente vor investitorii în fonduri mutuale

DISPERARE,Ulei pe pânză de Martina Grigoriță, https://galeriadeartaeliteprofart2012.wordpress.com
În criza de timp, căutam febril un text decent sa-l citez aici. Văd titlul în ZF: „Investitorii în fonduri mutuale vor randamente de 3% - 5% pe an”.

„La fix! Grozav! Excelent! Uite că au făcut ce nu am apucat să fac eu”, mi-am zis. Ia să văd cum au socotit!

Aș! Ce socoteală? Nici măcar un sondaj! Jale! Gafă de începători! Dar nu e începător, e draga Roxana, colega mea de front! Roxana Pricop, vajnic soldată, ca și mine, pe frontul mutualelor. Cum de-a comis-o?! I-or fi schimbat titlul.

Titlul comite exact greșeala de care suntem avertizați în toate disclaimer-ele analiștilor serioși: să nu crezi niciodată că performanțele anterioare se vor repeta neapărat.

Uite „acoperirea” titlului:

”Fondurile mutuale au încheiat luna ianuarie cu subscrieri nete de 223,7 milioane de lei (49 mil. euro) de la investitori, cele mai mari sume alimentând conturile fondurilor care au raportat randamente între 3% şi 5% în ultimele 12 luni”

Prin urmare, investitorii în fonduri mutuale AU OBȚINUT, ceea ce  nu înseamnă că MAI VOR randamente de 3% - 5% pe an.

Poate credeți că sunt cusurgiu, rău intenționat, etc. „Ce mare lucru?!!” - nu-i așa?!

Nu prieteni! Nu merge așa.  În meseria de jurnalist, greșeala de mai sus se numește... dacă nu minciună, atunci misleading, adică l-ai făcut pe cititor să creadă ceva greșit. Or așa ceva echivalează cu o fraudă. Un investitor poate citi „literal”  (rău intenționat și el?) și poate să nu vrea mai mult de + 5%, în 2016. Păi, peste un an, dacă va avea un câștig de 5%, în vreme ce media pe piață va fi fost 6%, nu vine el să-ți ceară diferența ție?

Este și așa destul de greu de citit știrile și articolele financiare și adeseori, jurnaliștii financiari și economici nu au timp și loc să și explice informațiile. De aceea cred că este necesar acest blog.

Dar să mai și livrezi concluzii greșite și, eventual, păguboase... Nu ne cam dăm cu stângul în dreptul, colegilor?

Nu mai zic: de ce să mai dai bani pe ZF Corporate, ca să citești ce?



VINERI, 29 Ianuarie 2016

Cum se pot pierde bani din cauza spaimei, sau a prejudecăților - încă o comparație în care România eșuează

Un manager de investiții mi-a povestit o situație stupefiantă aseară, la un bal organizat cu ocazia ceremoniei premiilor Bursei de Valori București (BVB)

Unul dintre posibilii săi clienți se încăpățânează să țină un milion de euro într-o bancă, la o dobândă ridicolă de 0,15%, în loc să-l investească cu un randament anual de cel puțin 3% (într-un fond mutual dedicat special fricoșilor).

Motivul? Omul a pierdut la FNI, odioasa fraudă care a vandalizat România până prin anul 2000, cu protecția autorităților care trebuia s-o oprească! Pe fraudă.

Dacă nu aș fi un ziarist care m-am confruntat adeseori cu spaime, ori chiar prejudecăți zdravăn înrădăcinate, chiar aș fi fost stupefiat! Dar nu, spaimele financiare, mai ales cele care, necontrolate, se transformă în prejudeăți, au o mare putere.

Nu discut aici că e  dreptul omului să fie înspăimântat. Discut doar de forța spaimei, care nu mai este justificată acum, după câte s-au schimbat în acest secol pe piața de capital românească.

Și, ei bine, acum câteva clipe citesc o știre, ca să văd că spaima omului cu milionul de euro este endemică, epidemică, etc. E în toată România.
Dovada:



MIERCURI, 20 Ianuarie 2016

Guvernul nu ne pune banii la treabă corect. Îi punem la dispoziție miliarde de lei doar prin fondurile mutuale

Fondurile de investiții pot finanța direct economia cu miliarde de lei,  dacă li se propun proiecte profitabile

Circa 90% din resursele financiare ale fondurilor de investiții românești sunt plasate în obligațiuni și în instrumente cu venit fix. Majoritatea copleșitoare a acestora sunt de fapt titluri de stat.

Astfel că, din start, fondurile de investiții românești au vocație de finanțare directă a economiei.

Peste 300.000 de români au peste 22,3 miliarde de lei în fondurile de investiții deschise (mutuale, care au emisiune și răscumpărare continue).

Problema este că Guvernul nu vrea să facă emisiuni de titluri de stat pentru a construi autostrăzi și nici alte proiecte nu oferă banilor noștri din fondurile mutuale. Nici Compania de autostrazi și nici ale companii de stat nu fac asta și nu emit oblifațiuni corporatiste.

Vezi ce spun profesioniștii în ECONOMISTUL.ro

Comisioanele mari de la bănci descurajează economisirea, chiar și în plin Deranj pe piețele financiare

Băncile românești aplică, la rândul lor,  același principiu după care clientul trebuie să plătească băncii, pentru că aceasta îi ține banii, chipurile în siguranță.

Sunt inspirate de ideea unor bănci (una sigur elvețiană) de a „bonifica“ depozitele bancare cu dobânzi negative

Ai noștri au mărit atât de mult comisioanele de tot felul, încât te poți trezi că iei mai puțin decât ai depus.

Oricum dobânzile au scăzut, că deh! acesta este „trendul“ (tendința, pe românește).

Și, poate nici nu știți, a intrat în vigoare legea că, dacă banca are probleme și poate da faliment, statul poate să confiște din depozitele bancare ce depășește echivalentul a 100.000 de euro.

Și atunci, dacă toto pierdem și banii nici nu mai sunt în siguranță la bancă, atunci de ce să nu ne asumăm în cunoștinți de cauyă un risc pentru un profit?!

Chiar și în aceste Mare Deranj care seamănă tot mai mult cu o nouă criză.

Uite niște calcule:


MIERCURI, 6 Ianuarie 2016

DESCOPERĂ BANII: Forţa portofoliului de fonduri de a lua în stăpânire riscul. Modelul celor mai performante fonduri

Nici o criză nu este suficient de puternică pentru a opri ciclurile fireşti ale creşterii economice.

Oricât de îndelungată, de neobişnuită sau de "atipică" ar fi, o criză nu poate decât să obstrucţioneze creşterea.

Dar nu s-o şi oprească.

Uneori, cam la un secol odată, obstrucţia este suficient de derutantă încât unii să o confunde cu sfârşitul lumii, dar niciodată nu este mai puternică decât forţa vitală de creştere a unei economii serioase.

Fondurile mutuale de acţiuni captează forţa vitală a unei economii, o întreţin în folosul tuturor şi o fructifică în beneficiul investitorilor lor.

Cu fondurile de acţiuni, bine şi corect construite, administrate şi folosite, se poate trece peste prăpastia oricărei crize.

În ultima zi a anului trecut am început să căutăm sensuri în portofoliul virtual al celor mai performante fonduri mutuale româneşti de pe piaţă.


Ce am descoperit?



MARŢI, 5 Ianuarie 2016

DESCOPERĂ BANII: Fascinaţia portofoliului în care apar acţiunile. Ce nu am apucat să spun despre cele mai performante fonduri mutuale diversificate

Scriam acum vreo cinci ani despre un anume fond mutual, ca despre un anume personaj de-al lui Shakespeare. "Împlânzirea riscului" era supranumele pe care îl găsisem acelui fond.

Dacă există o disciplină în reţeta bogăţiei, atunci disciplina aceea este cea cu care se construieşte, se îngrijeşte şi mai ales se foloseşte un fond mutual diversificat.

"Nu-ţi plăteşti impozitele sau vacanţele anuale cu banii dintr-un fond de investiţii diversificat, ci (eventual) cu banii dintr-un fond de investiţii monetar sau de obligaţiuni. Banii dintr-un fond de investiţii diversificat îi foloseşti ca supliment la costul unui eveniment major previzibil peste câţiva ani: o locuinţă nouă, sau nunta fiului ori a fiicei care abia şi-au început liceul". Aşa gândeam acum cinci  - şase ani.

Întretimp, fondurile diversificate au devenit ele însele de o varietate bogată bogată.

Pânâ într-atât de bogată, încât nu am mai avut timp să le includ în articolul...
DESCOPERĂ BANII: Portofoliul cu cele mai performante fonduri mutuale în 2015...,
... postat în ultimele ore ale anului 2015.

A trebuit să plec la petrecerea de Anul Nou, tocmai când ajunsesem cu descrierea la ce era mai palpitant în portofoliu: categoria fondurilor diversificate, cele în care încep să apară acţiunile.

Să continuăm acum, cu fondurile diversificate, o altfel de petrecere.




JOI, 31 decembrie 2015

DESCOPERĂ BANII: Portofoliul cu cele mai performante fonduri mutuale în 2015. La ce ne mai foloseşte acum

Randamentul unui portofoliu care ar fi fost constituit, chiar acum un an, cu cele mai performante 11 fonduri mutuale româneşti în lei, ar fi de 5,43%, în vreme ce pierderile pe indicele de referinţă al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) ar fi de mai mult de 1,1%.

Ce sens mai are să calculăm acum ceea ce nu mai putem câştiga, dacă nu am investiti la timp?

Avem multe de învăţat dintr-un top al performanţelor fondurilor mutuale şi, de aceea, am construit portofoliul acesta imaginar.

Am făcut-o inclusiv de dragul regulii minunate a diversificării.


Miercuri, 30 decembrie 2015

FONDURI MUTUALE: Al treilea cel mai vechi din lume a câştigat peste 11% în fiecare an din cei 87 de funcţionare

Fondul mutual US Pioneer este al treilea cel mai vechi fond mutual din lume şi a  înregistrat un randament mediu anual de 11,7%, în dolari, din 1928 până în prezent, pariind pe acţiunile marilor companii americane, potrivit ZF.ro.

Fondul a trecut cu bine de toate vicisitudinile unui (aproape) întreg secol, cu excepţia primului război mondial.

 Este unul dintre exemplele supremaţiei pe termen lung a acţiunilor faţă de toate celelalte instrumente de investiţii.

 


11 decembrie

FONDURI MUTUALE: Intră mai mulți bani decât ies, dar mai puțini decât anul trecut. Începe maturizarea investitorilor

Investitorii în fonduri mutuale parcurg o perioadă de maturizare, ca urmare scăderii atractivității plasamentelor cu care s-au obișnuit să câștige în ultimii ani, cele în obligațiuni, inclusiv în titluri de stat. Dobânzile au scăzut, la fel și randamentele la obligațiuni și titluri de stat, așa că și creșterile la fondurile de obligașiuni s-au diminuat.

Scăderea câștigurilor la fondurile de obligațiuni a fost amplificată și de schimbarea  modului de evaluare a portofoliului,  prin trecerea la “marcarea la piață”, acolo unde administratorii au acceptat să o folosească. Marcarea la piață înseamnă evaluarea obligațiunii la perțul de piață și nu la un nivel care include și o fracțiune din randamentul final, calculată aritmetic.

Investitorii cam pleacă din fondurile veritabile de obligațiuni și se duc spre fondurile orientate spre depozite bancare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu