Despre gradul de înghesuială din locuințele românilor și alte câteva bonusuri emoționante

Un sondaj IRSOP despre vulnerabilitățile locuințelor din România, te poate face să te gândești mai bine la ce înseamnă să economisești pentru copii tăi.

Aproape jumătate din familiile româneşti (46%) trăiesc în locuințe de una sau două camere. În oraşe, proporția ajunge chiar la 57%.

Cifrele devin cu atât mai dramatice cu cât familiile sunt mai numeroase. Trăiesc în maximum două camere, 40% din familiile cu 3 persoane, 32% din familiile cu 4 persoane, 20% din familiile cu 5 persoane şi 20% din familiile cu 6 persoane, potrivit unei cercetări de piaţă realizate de IRSOP, pentru BCR Banca pentru Locuinte (BCR BpL).

„Să ne oprim un moment şi să încercăm să ne imaginăm traiul zilnic al unei familii de 4 sau 6 persoane într-un apartament de 2 camere: cum se odihnesc aceşti oameni? Cum mănâncă? Ce posibilităţi de intimitate există? Unde îşi ţin lucrurile? Unde se pregătesc pentru şcoală sau pentru muncă? Cum gestionează preferinţele divergente? Cum e atmosfera generală? În mod curios, tema densităţii excesive în locuinţele româneşti lipseşte din discuţiile publice şi nu pare să preocupe pe nimeni, în afară de locatarii în cauză”, a declarat Petre Datculescu, directorul IRSOP, într-un comunicat BCR BpL.


Mesajul BCR BpL devine chiar savuros din punct de vedere stilistic, în ciuda grozăviilor la care se referă, astfel că îl redau integral:
„Toate fiinţele vii suferă când spaţiul lor de viaţă e supraaglomerat. Când trăiesc înghesuite, animalele se reproduc mai încet, nu îşi îngrijesc puii cum trebuie şi devin vulnerabile la afecţiuni. Studiile au constatat că oamenii înghesuiţi în spaţii supraaglomerate au performanţe intelectuale mai scăzute, devin mai retraşi din punct de vedere social şi mai puţin toleranţi în relaţiile interumane“, se spune în comunicatul băncii.

Cercetările făcute de IRSOP pe această temă arată că oamenii care provin din familii numeroase înghesuite în spaţii strâmte raportează o creştere a iritabilităţii, a frustraţiei, a senzaţiei de constrângere şi a sentimentului că nu au control asupra vieţii proprii, afirmă Petre Datculescu.

Dar, efectul cel mai grav al supraaglomerării locative este instalarea resemnării. Oamenii se descurajează şi se obişnuiesc cu ideea că nu vor putea depăşi inconfortul în care trăiesc. Acest efect psihologic se numeşte ”neajutorare învăţată” (learned helplessness) şi apare atunci când oamenii realizează că nu există scăpare, pentru că forţele proprii sunt insuficiente, iar ajutorul extern este absent. Familiile înghesuite nu au nevoie de compasiune, ci de ajutor, care se traduce prin acces la finanţare, prin politici şi strategii guvernamentale de îmbunătăţirea locuirii şi mai ales prin conştientizarea publică a riscurilor traiului înghesuit, a mai spus Petre Datculescu.

Economisire & Creditare

Produsele de economisire-creditare sunt produse care au un ciclu de viaţă lung. Clientul încheie un contract de economisire-creditare cu o valoare care reflectă intenţiile lui în domeniul locativ. Depune lunar (sau anual) o anumită sumă de bani în contul contractului său de economisire-creditare, până ajunge la suma economisită de 50% din suma contractata. Acest tip de abordare a asigurarii confortului locativ în viitor impune o planificare a resurselor financiare proprii şi o disciplină financiară individuală pe un timp îndelungat.

Statul încurajează efortul cetăţeanului de a se preocupa de îmbunătăţirea propriei situaţii locative, de a renunţa la consumul imediat în beneficiul investiţiilor pe termen lung în domeniul locativ. Statul încurajează efortul cetaţeanului prin acordarea primei în cuantum de 25% din economiile efectuate anual, nu mai mult de 250 EUR/an (echivalent lei). La finalizarea procesului de economisire şi în funcţie de îndeplinirea condiţiilor de repartizare, clientul dobândeşte dreptul de a accesa un credit cu valoarea  de 50% din suma contractată. Atât pentru sumele economisite cât şi in cazul creditelor banca oferă dobânzi fixe.

Și, pentru că a  muncit și plătit în locul meu, sa spunem și că:
Banca Comerciala Romana (BCR), membră a Erste Group, este cel mai important grup financiar din România, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital), precum şi societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private si a băncilor de locuinţe. BCR este banca Nr.1 în România după valoarea activelor (14,4 mld EUR), banca Nr.1 după numărul de clienţi şi banca Nr.1 pe segmentele de economisire şi creditare. BCR este cel mai valoros brand financiar din România, după gradul de încredere al clienţilor şi după numărul celor pentru care BCR este principală instituţie cu care fac banking.
BCR oferă gama completă de produse şi servicii financiare prin intermediul unei reţele de 22 de centre de afaceri si 23 de birouri mobile dedicate companiilor şi 509 unităţi retail localizate în majoritatea oraşelor din întreaga ţară cu peste 10.000 de locuitori. BCR este banca Nr.1 din România pe piaţa tranzacţiilor bancare, clienţii BCR având la dispoziţie cea mai mare reţea naţională de ATM - aproape 2.000 de bancomate şi POS - 13.500 de terminale pentru plată cu cardul la comercianţi, precum şi servicii complete de Internet banking, Mobile Banking, Phone-banking şi E-commerce.