Ceva mai jos.... NOUTĂȚILE
și
Articolele din seria CUM SĂ CITEȘTI ȘTIRILE FINANCIARE
ȘI ALTELE-
DEOCAMDATĂ, imediat, ceva neperisabil.
 |
| Adrian N. Ionescu. Are același entuziasm din trecut și mai multă știință de a face |
Vă propun să fiți partenerii proiectului Cum Să Faci Un Leu, în care integrez experiența mea de jurnalist economist, specializat în investiții personale, și talentul meu de trainer de finanțe personale.
Cum Să Faci Un Leu este deocamdată doar un blog în care postez cele mai importante știri pentru finanțele personale ale clienților dumneavoastră, dar și conținutul cel relevant pentru educația financiară și mai ales investițională a acestora.
Va fi o platformă integrată de finanțe personale și de educație financiară, implicit sau explicit, după caz.
Prin blog, dar și prin toate mijloacele la care am acces, fac din demersul meu un act de de promovare a valorilor piețelor financiare autohtone și a valorilor dumneavoastră.
Experiența și anii de contact nemijlocit cu publicul mă fac capabil să întreprind demersul de educație financiară cel mai potrivit cu ținta aleasă, demersul devenind un spectacol care bucură și folosește totodată.
Adrian N. Ionescu a lansat blogul:
Un leu pentru copilul meu
Credem că am aflat de mici ce sunt banii, dar adevărul este că nişte mari capete din guverne vin mereu şi ne fac nişte surprize.Iar marile capete ale lumii ne fac câte aşa o mare surpriză, şi nouă ăstora care ne numim adulti, că fără să ne dăm seama de ce, ajungem să ni se strecoare banii printre degete ca nisipul, din cauza inflaţiei, a cursului valutar, a promoţiilor irezistibile, a scumpirilor perverse.
Cum să te fereşti de toate acestea?
Imaginati-vă, dacă nu l-aţi jucat deja, jocul în care nu mai primiţi porţia de bani de buzunar şi sunteţi nevoiţi să faceţi rost de ei ca să vă îndepliniţi o dorinţă.
Ca să câştigaţi banii respectivi, vă uitaţi la ce aveţi, vă întrebaţi dacă va mai trebuie ceva în plus şi dacă puteţi să vindeţi ceva fără să fie o problemă cu parinţii. Asta pentru că vă trebuie banii acum.
Dar dacă aţi fi avut grijă să puneţi un ban deoparte? Lucrurile poate s-ar fi rezolvat mai simplu.
Este OK dacă aţi fost educaţi să economisiţi, dar tot mai rămân situaţii în care banii strânşi tot nu ajung acum.
Ce se mai poate face?
Am văzut un reportaj la TV despre un copil care avea o calitate foarte rară. Nu îl durea nimic. Aşa era sistemul lui nervos, nu trimitea la creier nici un semnal, nici o informaţie, nici o durere, de nicăieri din corp.
Minunat nu? Nici o durere!
Ce-şi poate dori mai mult un copil, şi un om în general. Este ca-n filme.
Şi totuşi, calitatea aceasta este o boală, un defect şi nu o calitate, iar copilul respectiv a fost izolat pentru a fi protejat.
Pentru că nu îl mai durea nimic, nici nu învăţase să se ferească, instinctele lui de a se feri de pericole nu existau sau nu erau deloc antrenate. Nici nu primea primele semne ale vreunei boli, ca să se plângă şi să fie tratat.
A economisi şi a investi sunt nişte instincte transformate de oameni în valori culturale. Aţi auzit de animale care îşi ascund hrana pentru un viitor în care le va fi din nou foame?!
Hai să vedem cum ne putem antrena instinctele de economisire şi câştig, pe ale noastre şi pe ale copiilor noştri.
NOUTĂȚILE
MARȚI, 12 MARTIE 2019
CUM CITEȘTI deficitul comercial al României: De unde va veni următoarea criză când va veni?
O zicere inspirată a unui coleg mă face să vă provoc sinapsele cu ceva de care nici nu vă pasă: deficitul comercial.
Adică diferența dintre importuri și exporturi.
Și de ce v-ar păsa că guvernul nostru a stimulat cu mare nesăbuință importurile?
Să citim zicerea insiprată a colegului Marin:
Am ieşit din criză pe baza orientării economiei către export şi ne îndreptăm acum spre criză pe baza orientării către consum şi importuri.
Adică diferența dintre importuri și exporturi.
Și de ce v-ar păsa că guvernul nostru a stimulat cu mare nesăbuință importurile?
Să citim zicerea insiprată a colegului Marin:
Am ieşit din criză pe baza orientării economiei către export şi ne îndreptăm acum spre criză pe baza orientării către consum şi importuri.
CUM ÎL CITEŞTI pe ISĂRESCU: Valoarea banului tău şi POLITICA BERBECULUI de dat cu capul în zid
 |
| Conducerea BNR toată a fost invitată joi în Senat să explice de unde vine inflația. Întâlnirea a fost boicotată de senatorii de guvernământ |
Fiţi niţel atenţi, vă rog, că vine mai jos şi LINKUL.
Care a fost rostul marii confruntări (jumi financiară , dar mai mult juma politică) din aproape Comisia economică a Senatului de ieri?
...
Luați de aici (de mai jos) o cronică jurnalistică ca la carte a evenimentului senatorial de ieri și să lăsăm pamfletul să se odihnească.
(Și Iartă-mă Popor român, că tot te iubesc)
MARȚI 12 iulie 2016
CUM CITEȘTI despre creșterea numărului datornicilor la bănci, creșterea importurilor și scăderea pensiilor
 |
| foto:stirigiurgiu.ro |
Nu este asta o întrebare simplă, pe care și-o pune oricine se duce să ceară un credit (eventual un „credit cu ANAF-ulˮ, cum cerea pe vremuri un „credit cu bulentinulˮ)?
Întrebarea de mai sus este greșită. Întrebarea corectă este:
Cât de mult POȚI SĂ te împrumuți?
Mai multe AICI
„Am lansat cea mai mare platformă on line de educație financiară din România - FLUENT în FINANȚEˮ, spune Bursa. Așa să fie!
Voi, cei destupați la minte și gata să profitați de noi ocazii, profitați!
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a lansat platforma online Fluent în Finanțe.
Este o „platformă universală pentru investitori” și se ocupă și de mult dorita educație financiară.
Este un hipermarket de informație menită educației investitorilor începători. #fluentinfinante
Aici, cine vrea, găsește cele mai necesare cunoştinţe financiare, ca să se bucure de avantajul de a avea bani deștepți. #fluentinfinante
Fluent în Finanțe este vehiculul (cel mai cuprinzător de pe piață) de informare & educație financiară, care strânge laolaltă cunoștințe despre atât despre bursă, cât și despre fondurile de investiții, mutuale sau nu.
Cum Să Faci Un Leu a fost onorat să contribuie cu un articol din seria CUM CITEȘTI știrile financiare, la platforma. #cumsafaciunleu
Acest blog, al cărui rost este exact acela de suport de training în finanțele personale, s-a aflat într-o companie selectă, contribuind cu conținut la Fluent în Finanțe: Grupul Financiar Banca Transilvania, BCR Pensii, Depozitarul Central, firmele de administrare a investițiilor OTP Asset Management și BCR Pensii, casele de brokeraj Intercapital Invest şi Tradeville.
Arhitectura platformei Fluent în Finanțe este ambițioasă, provocatoare și ispititoare.
MIERCURI, 18 MAI 2016
CUM CITEȘTI despre salarii? România are cel mai mare grad de inegalitate din UE a veniturilor din muncă
 |
| FOTO: spiceprofit.ro |
1. Cele mai mari venituri salariale din România sunt de peste ȘAPTE ori superioare salariilor celor mai mici, potrivit celei mai recente statistici ale Eurostat, citate de ZF.ro.
Asta e mult, e rău, nu-i așa?
Pe de altă parte,
2. „Guvernul confundă, din nou, cauza cu efectul şi va greşi grav dacă dă salarii mai mari, fie doar şi în două domenii (prioritare, sănătate și învățământ, n.r.), înainte, iar nu după realizarea unor reforme consistente”, spune Moise Guran în Biziday.
Asta de ce e rău? E și mai rău, nu-i așa?
Păi de ce?
Și care este legătura între cele două articole DE CITIT?
MARȚI, 17 MAI 2016
CUM CITEȘTI creșterea de peste 10% a profiturilor și a activelor celor mai mari cinci grupuri bancare din România
 |
| FOTO: ZF.ro |
Pe românește, pe seama stimulării lăcomiei românilor, respectiv pentru că au dat pe mâna recuperatorilor pe datornicii pe care i-au stimulat să se împrumute acum 8 - 10 ani, la fel de responsabil cât îi stimulează acum.
Românii nu câștigă mai bine decât înainte de declanșarea crizei. Doar li s-au dat mai mulți bani de cheltuială prin decizii politice. (Reducerea TVA ar fi o măsură economică, teoretic, deși a fost aplicată în an electoral).
ZF.ro dă detalii statistice despre creșterile de profit și de active (activele băncilor sunt în principal creditele acordate), dar cauzele creșterilor sunt mai puțin vizibile.
MARȚI, 15 Martie 2016
UPDATE Cum se citesc știrile financiare. Ce „Keynote Speech” am produs la Forumul Investitorilor Individuali
Sortimentul la care a fost încadrat produsul meu a fost Keynote Speech. Așa o fi fost.
De fapt, am ales o știre și i-am arătat secretele.
Vedeți înregistrarea începând cu minutul 1:38:17.
UPDATE
La Forum au paticipat peste 250 de investitori mai mult sau mai puțin începători.
Voi mai vorbi de ce a fost acolo, cu altă ocazie.
LUNI, 29 Februarie 2016
CUM SĂ CITEȘTI darea în plată în versiunea Comisiei Europene. Scandalul - în faza protestelor de stradă
 |
| Mulțumesc fotografilor AM Press și Mediafax |
Că se aplică retroactiv și că din cauza asta România ar putea suferi, de aici încolo, de „insecuritate juridică”? Bașca de „instabilitatea sectorului financiar”?
Păi nu de asta au ieșit în stradă deunăzi debitorii, ca să se aplice retroactiv?
Ce este aceea „insecuritate juridică”și cui îi pasă de ea?!
Cui ce-i pasă de pericolul „instabilității financiare”?!
„Vorbe domnule, vor să ne aburească și ăștia”, vor fi spus protestatarii, care declarau la TV că nu vor să dea în plată casele cumpărate pe credit, decât... „în ultimă instanță”. Și vor mai mult să aibă un atu și ei în relația cu banca.
Ceea ce , fără ironie, este emoționant și relevant. Voi reveni la asta. Acum doar să amintesc, cum se cuvine, că:
* Comisia Europeană a făcut reproșurile respective în raportul de ţară aferent anului 2016.
* Legea privind darea în plată a imobilelor ar fi pe ordinea de zi a Senatului, astăzi. Nu se știe exact în ce formă, dar oricum, adoptarea ei, mai mult decât previzibilă, nu este decât un test politic, căci Camera Deputaţilor este decizională.
Adică acolo se vor juca marile cărți.
MARȚI, 23 Februarie 2016
CUM SĂ CITEȘTI absența unui subiect din știrile financiare. Mai nimic despre legea dării în plată
Bursa mai vine cu o precizare utilă, făcută de reprezentanţii Ministerului Justiţiei, şi de purtătorul de cuvând al CSM, care au spus că opiniile instituţiilor respective au statut consultativ. Și că nu ar fi fost un aviz negativ, că doar presa l-a interpretat așa.
Când presa nu mai abordează un subiect, teoretic înseamnă cu nu mai este nimic de spus. Practic, mai înseamnă și că și-a epuizat capacitatea de a stârni interesul.
În fond, ce ar mai fi de spus nou?
CUM SĂ CITEȘTI ȘTIRILE FINANCIARE Cât profit au făcut băncile în 2015
Sistemul bancar românesc a trecut pe profit după ce băncile au vândut credite neperformante în pierdere de până la 90% (adică primind 10 bani pentru un credit de un leu) și după ani în care și-au încărcat bilanțurile pe partea de cheltuieli, cu provizioane de risc înrobitoare pentru acționarii lor. (Nu mai dezvoltăm acum subiectul că neperformantele au ajuns la niște firme de recuperare extrem de specializate. Tehnicile de intimidare nu le sunt proprii băncilor, desigur).
Sistemul nu stă încă pe roze: Numai 22 de bănci au fost profitabile, anul trecut, în vreme ce 14 au avut pierderi, potrivit informațiilor Băncii Naționale citate de Bursa.ro.
Ce se va întâmpla cu cele 14 perdante? Vor fi probabil cumpărate de cele profitabile, sau de alte interese încă neintrate pe piață. De unde vor avea bani cumpărătoarele? Din dobânzile tot mai mari la credite și din economiile făcute la plata banilor împrumutați de la deponenți?
VINERI, 19 FEBRUARIE 2016
Ce spun maeștrii despre optimizarea fiscală, SRL și PFA
Burcaș scrie în rezumatul pe care l-a făcut webinarului că:
Noul cod fiscal prevede reducerea impozitului pe dividende la 5% şi reducerea TVA la 20%.
Cea mai eficientă formă de organizare, din punct de vedere a impozitării, este în acest moment microîntreprinderea (SRL), mult mai puţin impozitată decât PFA-urile.
Dintr-un SRL banii se pot scoate doar ca şi dividende, după depunerea bilanţului şi reţinerea impozitului pe dividende.
MARȚI, 16 FEBRUARIE 2016
CUM CITEȘTI ȘTIRILE FINANCIARE: Și cum să supraviețuiești la avalanșa de superlative grozave
„Cele mai mici bănci plătesc cele mai „mari“ dobânzi. Cu cea mai mare dobândă plătită la un depozit la o lună îţi poţi cumpăra o pâine. Cea mai mică bonificaţie, de 0,1%, nu oferă nici măcar un câştig cât pentru un pachet de şerveţele”.
Vi se pare destul de doct titlul de mai sus? Bun de contrariat poporul? Amețitor și cu atât mai dezamăgitor cu cât apare în ZF?
Din start, titlul induce în eroare. Din dorința de a fi cât mai emoționant, autorul a făcut comparații, iar dorința de a fi corect îl va fi împins pe autor în ispita unui titlu lung.
LUNI, 15 Februarie 2016
CUM CITEȘTI ȘTIRILE FINANCIARE: ZF a ghicit ce randamente vor investitorii în fonduri mutuale
 |
| DISPERARE,Ulei pe pânză de Martina Grigoriță, https://galeriadeartaeliteprofart2012.wordpress.com |
„La fix! Grozav! Excelent! Uite că au făcut ce nu am apucat să fac eu”, mi-am zis. Ia să văd cum au socotit!
Aș! Ce socoteală? Nici măcar un sondaj! Jale! Gafă de începători! Dar nu e începător, e draga Roxana, colega mea de front! Roxana Pricop, vajnic soldată, ca și mine, pe frontul mutualelor. Cum de-a comis-o?! I-or fi schimbat titlul.
Titlul comite exact greșeala de care suntem avertizați în toate disclaimer-ele analiștilor serioși: să nu crezi niciodată că performanțele anterioare se vor repeta neapărat.
Uite „acoperirea” titlului:
”Fondurile mutuale au încheiat luna ianuarie cu subscrieri nete de 223,7 milioane de lei (49 mil. euro) de la investitori, cele mai mari sume alimentând conturile fondurilor care au raportat randamente între 3% şi 5% în ultimele 12 luni”
Prin urmare, investitorii în fonduri mutuale AU OBȚINUT, ceea ce nu înseamnă că MAI VOR randamente de 3% - 5% pe an.
Poate credeți că sunt cusurgiu, rău intenționat, etc. „Ce mare lucru?!!” - nu-i așa?!
Nu prieteni! Nu merge așa. În meseria de jurnalist, greșeala de mai sus se numește... dacă nu minciună, atunci misleading, adică l-ai făcut pe cititor să creadă ceva greșit. Or așa ceva echivalează cu o fraudă. Un investitor poate citi „literal” (rău intenționat și el?) și poate să nu vrea mai mult de + 5%, în 2016. Păi, peste un an, dacă va avea un câștig de 5%, în vreme ce media pe piață va fi fost 6%, nu vine el să-ți ceară diferența ție?
Este și așa destul de greu de citit știrile și articolele financiare și adeseori, jurnaliștii financiari și economici nu au timp și loc să și explice informațiile. De aceea cred că este necesar acest blog.
Dar să mai și livrezi concluzii greșite și, eventual, păguboase... Nu ne cam dăm cu stângul în dreptul, colegilor?
Nu mai zic: de ce să mai dai bani pe ZF Corporate, ca să citești ce?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu