Este mai bine să fii înțepenit de spaimă, sau este mai înțelept să iei decizii corecte, pe o piață tulburată?!

CLICK pe POZĂ!

Deciziile emoționale și ignoranța provoacă pierderi. Se vede după randamentele arătate alături.

„Marcarea la piață” (înregistrarea valorii obligațiunilor deținute de fondurile mutuale la voloarea de piață) și nebunia consumului, stimulată iresponsabil de politicieni, au făcut ca intrările nete în fondurile mutuale să fie aproape de zero, în primul trimestru al anului.

Așa se face că, intrările în fonduri au depășit ieșirile (subscrierile nete) în  primul trimestru al anului cu doar 2,2 milioane de lei. O nimica toată față de sutele de milioane care intrau altădată și față de totalul averii, de peste 21 de miliarde de lei, pe care 325.000 de români o au în cele 74 de fonduri mutuale românești, potrivit raportului pe martie al Asociației Administratorilor de fonduri.

S-a înspăimântat lumea și de frică înfulecă mai mult prin hipermarketuri. Nu ar fi mai gospodărește să cugete cum să își pună mai bine banii la treabă. Măcar de dragul regulii „10% șpagă mie însumi”.

Mai ales că au pierdut bani doar cei care nu au fost consecvenți cu strategiile lor de economisire / investiție și și-au retras banii de spaimă.



Cel mai mare randament (profit brut față de suma investită) îl are tot un fond de obligațiuni, cel mai mare fond mutual românesc, Erste Bond Flexible RON: 1,03%, pe perioada care s-a scurs din 2016.

Păi asta echivalează cu o dobândă de 3,85% pe an, pe când băncile abia dacă mai dau peste 1%.

Erste Asset Management România este primul administrator de fonduri care a trecut la marcarea la piață a obligațiunilor deținute, iar Bond Flexible RON este cel mai mare fond românesc, cu active de peste 6,2 miliarde de lei. Investitorii săi mai slabi de îngeri au retras 52 de milioane de lei din acest fons, în primul trimestru. Dar decizia lor a fost proastă, căci randamentul fondului este în topul celor mai mari pe ultimele 12 luni este: 3,19%.

În tabelul realizat cu datele la 31 martie înregistrate la AAF, fondurile cele mai decolorate sunt și cele cu plasamentele cele mai puțin riscante, adică mai ales obligațiuni, titluri de stat și depozite cu dobânzi negociate.

De altfel, am mai spus-o, cel mai recent la începutul acestei luni, în articolul

Mai prețioase ca aurul, mai solide ca seiful. TOPUL alternativelor care scot untul din bănci

A bon entendeur.... salut BRE!

PS. Trebuie pricepută corect observația prietenului Roșoiu, că statisticile ar indica o anume încercare, a celor mai curajoși investitori, de a-și redistribui banii dinspre fondurile de obligațiuni spre cele cu dețineri mai riscante, de acțiuni.

În fond, au intrat vreo opt milioane de lei în fondurile mai riscante în martie, iar de fugit au fugit 160 de milioane, din toate.

Vezi  mai multe în articolul lui din TdbT – Totul despre banii Tăi

AVERTISMENT

Nu este în intenţia mea şi nici a analiştilor citaţi să sugerăm luarea unor decizii de investiţii, ca urmare a lecturii celor de mai sus.
Articolele mele despre eventuale soluţii de plasament au rost exclusiv informativ, de repere, și didactic, de suport de învățare și de DESCOPERIRE a BANILOR.
Singurii responsabili pentru asumarea unor riscuri sunt aceia care iau deciziile de investiţii care implică riscurile respective.