De ce credite „cu ANAF-ul“ = „credite cu buletinul”. Și de ce Soros și Isărescu nu fac același atac de panică

La ce bun ROBOR va ajunge la 0,5 – 0,7% în acest an, dacă peste trei ani se va dubla în cel mai bun caz. Iar cei care acum nu-și pot controla  poftele vor fi consumați de creditele de care sunt tentați acum?

Și peste cinci ani  vor începe execuțiile, inclusiv la recent încurajatele credite ipotecare în valută  (vezi reducerea rezervelor minime obligatorii de către BNR).

Căci, cu Soros sau fără, o recesiune nou nouță tot va trebui să vină, oricât de mult se vor fi lăbărțat ciclurile economice. Și, de data asta, noua recesiune nu va mai putea fi tratată cu tiparnița de bani. Ci mai degrabă tot clasic, prin scumpirea banilor, pentru temperarea lăcomiei.

Și noi asocieri ale păcăliților de bănci vor deveni masa de manevră a unor parlamentari. Și iarăși noi și tot poporul vom plăti tot felul de dări în plată sau cine știe ce iertăciuni „electorate“.

Băncile trebuie să-și facă afacerile, de acord, dar pe parcursul procesului îi ademenesc pe lacomi, pe calici, ca și pe creduli sau pe cei care nu au încotro și au nevoi personale urgente.

Obiectul plăcerii este acum aproape același produs cu care băncile faceau din clienții lor prada sigură a anilor care au urmat fatidicului 2008.

Câți se mai gândesc să și economisească, dacă tot câștigă mai mult și plătesc mai puțin , că scad prețurile  la energie și la altele cu TVA mai mic?!

Este un deja vu: Ce se numea, în 2008, „credite cu buletinul”, acum  poartă brandul glorios al ANAF-ului.

„Creditele cu ANAF-ul” doar par mai inteligente, mai sofisticate, mai sigure, dar sunt în realitate la fel de sigure pentru sistemul bancar și pentru consumatorii lui, pe cât erau creditele cu buletinul în 2008.



Ar trebui să facem substantiv comun din ANAF, și să pronunțăm „credite cu anaful”. Mai intâi pentru că abrevierea unei agenții nu face mai masculin substantivul feminin „agenție” și nu poți să-i adaugi sufixul masculin „-ul“.

Și apoi, pentru că o Agenție a Statului s-ar cuveni să fie ceva mai mult decât complementul predicatului a credita.

Și, colac peste pupăză, profetul Soros conchide că urmează o recesiune devastatoare din cauza prăbușirii uriașului cu picioare de teracotă China. Nu contează că tot anul trecut pe piețe s-a evocat în fel și chip aceeași temere.
Ei, acuma, ce le mai cârtesc și eu!... N-o spusese Soros!! Ce-i așa greu de înțeles. Abia acum, noua criză are verde să se declanșeze.

Iar Isărescu ne surprinde cu un bibelou de Quantitative Easing (acel QE, cu care FEDeral Reserve, banca centrală a SUA, a repus pe picioare cea mai puternică economie a lumii, tipărind dolari cu nemiluita).

„Ce drăgutz”: BNR deblochează două puncte procentuale din proporția de 14% a rezervelor minime obligatorii în valută, pe care le impune băncilor să le țină în conturile naționale, pe mai nimica dobândă.
Ce minune!  Asta ar fi trebuit s-o facă mai spre sfârșitul anului -  se așteptau până mai ieri analiștii.

Este un deja vu: în 2008, și eu și alți colegi scriam, fără disperare, doar monitorizînd profesioniști responsabili, că vine recesiunea și că o să ni se acrească de creditele cu buletinul, ca și de cele cu ipoteca, în franci elevețieni sau în mahmudele evropenești. Doar Parlamentul românesc vota cu toate mâinile creșteri de salarii fabuloase, deși falimentul Lehman Brothers certificase deja criza, oficial – cum s-ar spune. Pe față.

Acum, „creditele cu anaful” vin pe fondul aceleiași veselii parlamentare de a da bani din pungile altora.

Mai toți banii se vor duce pe consum. Puțini români se gândesc să și economisească mai mult, dacă tot câștigă mai mult. Și prețurile mai și scad.

Consumul ăsta este alimentat mai ales din importuri, importurile scumpesc valuta, ceea ce înrăutățește și mai mult tendința deja instaurată la dolar.

Ce să mai spun..
Citiți:
Jumătate de surpriză: BNR menține dobânda cheie, dar reduce rezervele obligatorii la valută


Euro  a trecut din nou de 4,52

Și dolarul va trece de pragul de 4,5 lei. Ce se va mai fi în România anului 2016

Ce va păți leul până la sfârșitul anului, dar și în 2016, potrivit analiștilor mei favoriți. Azi euro a depășit azi pragul de 4,5 lei

și cam tot ce este în

DESCOPERĂ  Banii

Vocea rece a analistului

Andrei Rădulescu, seniorul economiștilor:

„Banca centrală atrage atenția cu privire la faptul că dinamica anuală a prețurilor de consum ar putea reintra în teritoriul pozitiv, după disiparea impactului reducerii TVA la alimente și servicii de alimentație, date fiind relaxarea fiscal-bugetară și majorarea costurilor unitare cu forța de muncă.

Guvernatorul BNR a accentuat impotanța macro-stabilității, condiție necesară pentru creșterea economică durabilă. În acest context dl. Isărescu a subliniat riscurile determinate de binomul creșteri salariale - reduceri de taxe, și a atras atenția cu privire la conținutul final al Legii dării în plată (recomandând că trebuie să se țină cont și de mesajul transmis de Banca Centrala Europeană pe aceasta temă, în luna decembrie).

În scenariul central (privind 2016, n.r.) ne așteptăm ca BNR să continue procesul de convergență a nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în RON și valută ale instituțiilor de credit (către Zona Euro) și să inițieze un nou ciclu monetar în a doua jumătate a anului curent (date fiind accelerarea cererii interne, intensificarea riscurilor la adresa macro-stabilității, caracterul temporar al dinamicii negative a prețurilor de consum și inflexiunea monetară din SUA)”.

Avertisment

Nu este în intenţia mea şi nici a analiştilor citaţi să sugerăm luarea unor decizii de investiţii, ca urmare a lecturii celor de mai sus.
Articolele mele despre eventuale soluţii de plasament au rost exclusiv informativ, de repere și didactic, de suport de învățare și de DESCOPERIRE a BANILOR.
Singurii responsabili pentru asumarea unor riscuri sunt aceia care iau deciziile de investiţii.