Ce facem cu banii într-un an 2016 ispititor, dar şi contradictoriu? Fiecare trebuie să joace după cum îl ţin curelele. La Bursă, de pildă

Am citit şi am întrebat în stânga şi-n dreapta pe cine se pricepe mai bine ca mine. Voi mai întreba, dar ideea dominantă de până acum este că anul 2016 va fi bun mai ales pentru cine are un dram de curaj în plus şi simţurile ("de piaţă") mai ascuţite.

Pare că ne va fi mai bine în 2016 şi vom putea face bugete şi portofolii de economisire şi învestiţie mai profitabile.

Vom plăti TVA mai mic până şi la apă, preţurile vor fi mai mici şi la energie (măcar în primele luni ale anului), iar unii vor avea salariu minim mai mare din primăvară.

Poate că nici dobânzile la bancă nu vor creşte descurajant de mult şi ne vom putea împrumuta cât de cât convenabil, pentru cheltuielile la care este nevoie de credit sau în contul componentei de credit al unor investiţii. 

Nici cursul valutar nu ar trebui să ne sperie, teoretic, fiind noi deja pregătiţi de ceea ce am aflat până acum (în Ce va păți leul până la sfârșitul anului, dar și în 2016, potrivit analiștilor mei favoriți... şi în DESCOPERĂ Banii și Cursul EURO în 2016: Două bănci fac două estimări diferite. De ce? Care sunt argumentele lor?)



Aşa că vom avea mai mulţi bani, vom consuma mai mult, o parte din creşterea asta se va vedea şi la acţiunile de la Bursă,  mai ales la cele ale companiilor care vor profita de reducerea TVA-ului de la 24% la 20%.

În plus, investitorii vor beneficia de reducerea impozitului pe câştig, până la 5%, lucru care "va conduce la randamente substanţiale ale dividendelor nete, în condiţiile în care companiile controlate majoritar de stat sunt obligate să distribuie astfel minimum 50% din profit", ne aminteşte analiza Puls Capital, newsletterul casei de brokeraj Intercapital Invest.

De ce, totuşi, nu sunt încântat de acest optimism? De ce mă gândesc cu atât mai mult să mă înspir din Portofoliul cu cele mai performante fonduri mutuale în 2015? 

Afurisiţii "factori externi"

Totul părea fain, nu-i aşa? De ce totuşi, am spus că este nevoie de curaj? Sau nu am spus asta? Am spus că va fi bine pentru cine are un dram de curaj în plus şi are simţurile ascuţite. "Fiecare trebuie să joace după cum îl ţin curelele", am mai spus.

Adică fiecare după profilul său de risc. Trebuie musai să şi-l cunoască. Să caute un profesionist să i-l facă, dar despre asta - altădată.

Ce mai spune spune Puls Capital? Că am putea "asista la aprecieri ale acţiunilor companiilor care beneficiază de pe urma creşterii consumului", dar cu condiţia ca să lipsească "factorii externi care să afecteze piaţa".

Marea necunoscută rămâne în acest an direcţia preţului petrolului, evoluţie de care depinde şi cotaţia acţiunilor Petrom, cea mai valoroasă companie de la bursă, dar şi restul economiei, se pare.

Este un paradox afurisit.

Nu ar trebui ca economia să duduie pentru că energia (inclusiv cea distribuită prin carburanţi) este mai ieftină!? Dacă costurile sunt mai mici, atunci produsele sunt mai ieftine, lumea cumpără mai mult şi producătorii câştigă din volum.

Ceva vicios este aici, căci nu se întâmplă aşa.

De fapt, economia merge mai rău dacă preţul energiei (de pildă, căci nu este vorba doar de energie) scade prea mult. Petrom, să zicem, va avea bani mai puţini, inclusiv pentru investiţii. Le va reduce şi mai mult, va reduce şi volumul comenzilor în economie şi va suferi întreaga economie. La dimensiunea volumelor Petrom, se simte peste tot.

Nu am mai avea mult şi am explica şi de ce este rea dezinflaţia (scăderea exagerată a preţurilor), în general.

Ce alţi factori externi ne-ar putea deranja? Păi am văzut chiar astăzi: China, respectiv creşterea dobânzii la dolar pe pieţele care contează. Dacă dolarul este mai scump şi se câştigă mai bine chiar în America, de ce ar risca cineva mai mult, investind în China sau în România?!

VEZI: Euro începe anul peste 4,52 lei şi Bursa scade cu 0,8%, după ce China a speriat lumea din prima zi de tranzacţii a anului

+ 10% în 2016, totuşi

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) este cotată cu şanse de a avea un an 2016 mai bun decât 2015, cu un avans potenţial cuprins între 10% şi 15%, aflăm din ZF. Mai ales pentru că impozitul plătit pe dividende se reduce la 5% de la 16%. Unii brokeri se aşteaptă la intrări noi de capital ca urmare a acestei reduceri fiscale.

+10% faţă de ce, însă? Faţă de o agonie.

Brokerii obişnuiesc să spună că dacă lichiditatea zilnică (valoarea tranzacţiilor) la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) nu depăşeşte echivalentul a 10 milioane de euro, "nici nu merită să ieşi din casă pentru ea". (Şi nici să tranzacţionezi din vârful patului).

Ei bine, lichiditatea medie zilnică în 2015 a fost de 7, 89 milioane de euo. Aş putea da mai multe zecimale dar nu contează pentru nimeni, nu-i aşa? În 2014, a fost de 11,7 milioane de euro. În 2013 a fost de 10,1 milioane de euro, dar atunci a intrat marfă proaspătă pe piaţă, acţiuni ca Romgaz (SNG), Electrica (EL) şi Nuclearelectrica (SNN). 

BVB a încheiat anul 2015, în general, pe scăderi, cu indicele de referinţa BET (face media ponderată a variaţiilor de preţ ale celor mai importante 10 acţiuni), în scădere cu 1,11%.

2015 este primul an după 2011 în care indicele BET s-a depreciat, după ce în perioada 2012 - 2014 a crescut în medie cu 11,21% pe an.

Lichiditatea în 2015 a scăzut semnificativ fata de 2014, valoarea tranzacţiilor pe segmentul principal al BVB însumând 8,803 miliarde lei, cu 32,23% mai mică faţă de anul trecut.

Şi pe ce s-au făcut cele mai mari tranzacţii? Pe Fondul Proprietatea (FP, 2,030 miliarde de lei), care îşi răscumpără singur acţiunile. Pe Banca Transilvania şi Romgaz, cu 1,615 miliarde lei şi respectiv cu 1,488 miliarde lei.

Campionii bursei din 2015

În 2015, din 75 de companii tranzacţionate în prezent pe segmentul principal al bursei, 43 au încheiat anul în creştere. Dintre acţiunile lichide, performanţe foarte bune au fost înregistrate în rândul băncilor. Astfel, titlurile Erste (EBS) , Banca Transilvania (TLV) şi BRD (BRD) au crescut în 2015 cu 51,16%, 45,56% şi, respectiv, cu 38,29%.

Randamentele obţinute de titlurile bancare se datorează performanţelor financiare din 2015. Acestea au fost mai bune ca în 2014, pe fondul diminuării costurilor de risc şi a veniturilor din tranzacţiile cu titluri de stat, în cazul Băncii Transilvania.

"La polul opus s-au aflat acţiunile companiilor OMV Petrom (SNP) Şi Romgaz, care au încheiat anul cu scăderi de 28,92% şi, respectiv, de 23,08%. Cele doua companii au suferit de pe urma scăderii preţului la petrol şi a cererii slabe de gaz. Evoluţiile slabe ale acestor companii au contribuit la scăderile înregistrate pe acţiunile Fondului Proprietatea. Acestea s-au depreciat în 2015 cu 9,60%. Evoluţii mai bune în rândul companiilor energetice şi de utilităţi s-au înregistrat în rândul acţiunilor Electrica, de plus 7,30% şi Transgaz, de plus 5,36%. O altă companie cu creşteri semnificative, dar mai puţin lichidă, a fost Conpet. Titlurile Conpet au crescut în 2015 cu 39,87%, compania obţinând in 2015 rezultate financiare foarte bune, în urma creşterii veniturilor din transport şi a reducerii principalelor cheltuieli", se menţionează în analiza realizată de Plus Capital.

Din rândul Societăţilor de Investiţii Financiare (SIF), SIF Muntenia este singura care a avut o evoluţie negativă a preţului acţiunilor în 2015. În schimb, lider a fost SIF Banat-Crişana, cu un randament de 29,55%. Societăţile au beneficiat de pe urma unor hotărâri de a distribui dividende în anul 2015. Investitorii nu au fost însă foarte interesaţi de SIF-uri, lichiditatea pe aceste titluri fiind în scădere semnificativă faţă de anul 2014. Interesul ar putea reveni însă în 2016, dacă se va mari pragul de deţineri între SIF-uri, de la valoarea de 5% din momentul de faţă.

În topul evoluţiilor la BVB se mai află acţiunile IAR Braşov şi Teraplast, cu creşteri de 278,29% şi, respectiv, de 223,83%. Acestea s-au apreciat în urma rezultatelor financiare, după ce sectorul de construcţii şi industria de apărare şi aerospaţială au avut creşteri importante în 2015. Alte companii care au oferit randamente consistente au fost Romcab şi Albalact, acestea beneficiind pe lângă performanţele financiare mai bune şi de faptul că au trecut de pe Rasdaq pe segmentul principal de la BVB.

"Volatilitatea de pe pieţele externe şi anumiţi factori fundamentali pentru companii, precum preţul petrolului, au afectat blue chip-urile locale. De asemenea, lipsa unor noi listări a dus la o scădere accentuată a lichidităţii. România nu este singura din regiunea Europei Centrale şi de Est (CEE) cu evoluţii slabe, bursele din Bulgaria şi Polonia consemnând, de asemenea, corecţii puternice", potrivit Puls Capital.

Istoria lui 2015 la Bursă

"Dacă în primul trimestru pieţele europene au crescut semnificativ pe fondul programului de relaxare cantitativă derulat de către Banca Centrala Europeană, piaţa de capital de la Bucureşti nu a urmat aceeaşi direcţie. Indicele BET a fost influenţat negativ în principal de evoluţia titlurilor OMV Petrom şi cele ale Fondului Proprietatea. Acţiunile OMV Petrom s-au corectat în TI 2015 pe fondul scăderii preţului petrolului, acest lucru conducând şi la scăderea acţiunilor FP, compania petrolieră fiind una din deţinerile principale ale Fondului", aminteşte Puls Capital.

În trimestrul al doilea, Bursa de la Bucureşti şi-a mai revenit, investitorii intrând la cumpărare la începutul perioadei, odată cu anunţurile companiilor privind dividendele distribuite din profitul obţinut in 2014. Piaţa locală a continuat să fie decorelată faţă de cele externe, după ce în T2 acestea au consemnat corecţii, în contextul situaţiei din Grecia. Grecia s-a aflat în pericol să părăsească zona euro şi să intre în incapacitate de plată după ce creditorii internaţionali şi guvernul elen nu au ajuns la un acord privind un nou program de asistenţă financiară.

Cel mai slab trimestru al anului a fost cel de-al treilea, atât din prisma evoluţiei pieţei locale cât şi a celor externe, relevă analiza menţionată. Bursele au fost afectate de încetinirea economiei chineze şi de problemele legate de creşterea dobânzii de referinţă din SUA. Astfel, indicele BET a scăzut în această perioadă cu 4,34%. Corecţii mai puternice s-au înregistrat pe indicele BET-NG al companiilor din sectorul de energie şi utilităţi, care a fost afectat şi de scăderi ample ale preţului petrolului în T3.

Astfel, indicele BET-NG s-a corectat cu 9,23% în lunile iulie - septembrie 2015.
În ultimul trimestru al anului pieţele externe au revenit pe creşteri, indicele DAX al pieţei germane de capital apreciindu-se cu 11,21% în această perioadă.

"Piaţa locală nu a reacţionat la creşterile celor externe, indicele BET încheind trimestrul pe o uşoară apreciere, de 0,33%. În T4 s-a înregistrat cea mai mare valoare a tranzacţiilor, după ce la sfârşitul lunii octombrie Fondul Proprietatea a derulat o ofertă de plasament privat accelerat cu acţiuni Romgaz, în valoare de peste 400 milioane lei", se arată în analiza puls Capital.

 Avertisment

Nu este în intenţia mea şi nici a analiştilor citaţi să sugerăm luarea unor decizii de investiţii, ca urmare a lecturii celor de mai sus.
Articolele mele despre eventuale soluţii de plasament au rost exclusiv informativ, de repere și didactic, de suport de învățare și e DESCOPERIRE a BANILOR.
Singurii responsabili pentru asumarea unor riscuri sunt aceia care iau deciziile de investiţii.