DESCOPERĂ BANII: Portofoliul cu cele mai performante fonduri mutuale în 2015. La ce ne mai foloseşte acum

Randamentul unui portofoliu care ar fi fost constituit, chiar acum un an, cu cele mai performante 11 fonduri mutuale româneşti în lei, ar fi de 5,43%. Pe de altă parte, pierderile pe indicele de referinţă al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) ar fi mai mari de 1,1%.

Ce sens mai are să calculăm acum ceea ce nu mai putem câştiga, dacă nu am investit la timp?

Avem multe de învăţat dintr-un top al performanţelor fondurilor mutuale şi, de aceea, am construit portofoliul acesta imaginar.

Am făcut-o inclusiv de dragul regulii minunate a diversificării.



Regula diversificării economiilor, respectiv a investiţiilor, mai mici sau mai mari, funcţionează şi la fonduri mutuale.

Altfel,  să pui toţi banii pe care îi economiseşti într-un singur fond mutual este o ideee aplicabilă doar dacă eşti foarte bătrân şi nu îţi mai pasă cât ai câştiga în viitor. Sacrifici acest câştig, căci vrei să cheltui toţi banii cât mai rapid.

La fel şi dacă eşti foarte tânăr şi vrei să trăieşti aventura, (cam de cinema, e adevărat) de a-i risca pe toţi într-un fond speculativ (căci există şi aşa ceva şi în România).

Mai bine pune banii la cultivat şi dă-i la şcoli înalte să devină inteligenţi, sau la crescut, ca aluatul, în cât mai multe tăvi, după reţete cât mai variate, fie măcar şi după proporţia  de aur a finanțelor tale personale, aşa cum am găsit-o împreună la Cum Să Faci un Leu: "Spune ca la doctor: 33% – 33% - 33%"

Am luat la cercetat toate cele 74 de fonduri mutuale româneşti şi le-am inventariat câştigul (performanţa, randamentul) pe care l-ar fi avut cineva dacă le-ar fi cumpărat titlurile acum un an.

Din fiecare categorie de fond am ales pe primele trei cele mai profitabile şi aşa am ajuns la un randament al portofoliului meu  de 5,43%.

Randamentul portofoliului este calculat ca şi cum am fi alocat aceeaşi sumă de bani fiecărui fond, pentru simplificare.

A ieşit, în fapt, un top al celor mai performante fonduri din fiecare categorie. Să-l mai vedem o dată:

CLIK pe POZĂ!

Şi acum, după 20 de ani de scris despre investiţii, mi se pare fascinantă o varietate ca aceea de mai sus.

Este fascinantă, mai ales, cheia esenţială a investiţiei în fonduri mutuale: aceea de a lăsa nişte meseriaşi să îţi înmulţească banii după mai multe tehnologii.

Căci de fapt, fiecare categorie de fonduri înseamnă o tehnologie aparte de făcut bani.

Toate felurile de fonduri

Am spus că sunt patru categorii principale de fonduri mutuale, dar deja aţi văzut în tabel mai mult de patru culori. Oare de ce?

Ca să aflăm, trebuie mai  întâi să ne asumăm riscul de a vedea nişte definiţii care pot părea plictisitoare. Ca să înţelegem atât comparaţiile de mai sus, cât şi miza diversificării plasamentului în mai multe fonduri mutuale.

Folosim clasificarea oficială a fondurilor, care include următoarele patru categorii, conform Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România (AAF), respectiv standardelor EFAMA (forul similar european):

I. Fonduri monetare

Sunt cele care investesc în instrumente monetare şi în obligaţiuni, în conformitate cu Instrucţiunea CNVM nr.1/2012. (CNVM a fost predecesoarea Autorităţii de Supraveghere Financiară - ASF, pe sectorul pieţei de capital, sau al "Instrumentelor şi Investiţiilor Financiare").

Fondurile monetare pot fi:

a) Fonduri monetare pe termen scurt, dacă instrumentele în care investesc au scadenţe medii ponderate şi durate de viaţă medii ponderate de până la 60 de zile. Aşa citim în fiecare raport lunar al AAF;

b) Fonduri monetare "de piaţă monetară" ( nu le-am denumit eu aşa) - dacă scadenţele medii ponderate şi duratele de viaţă medii ponderate sunt mai lungi, de până la un an;

ERSTE Money Market RON este fondul nostru cu acces la întreaga piaţă monetară. Are şi expunere pe titluri de stat pe termen scurt (7% din totalul activelor, sau al "averii sale"). Cele mai importante deţineri din restul de 93% sunt cele de certificate de trezorerie ale Ministerului Finantelor Publice (peste 38%), depozitele de la Banca Transilvania (aproape 18%), de la Garanti Bank (16%), de la Unicredit Bank (9 %) şi de la BRD - GSG (peste 8%).

Gândiţi-vă ce înseamnă să te duci la o bancă să faci un depozit de un milion şi o sută de mii de lei, care nu înseamnă decât 10% din toată averea ERSTE Money Market RON. Prima întrebare va fi: ce dobândă îmi dai, bancă?

E drept, dobânzile nu pot fi prea mari, în perioada actuală, în care băncile sunt tentate mai degrabă să-ţi ceară comisioane ca să îţi ţină banii, decât să îţi dea dobândă că ţi-i folosesc. În 2015, ERSTE Money Market RON nu a reuşit decât un randament de 1,37%. Ce mai caută în portofoliul nostru?

Un fond monetar oferă aproape aceeaşi mobilitate banilor tăi ca şi contul curent. Sigur, e altceva: din oricare fond monetar ai dori să-ţi scoţi banii, o poţi face a doua zi după ce ai dat ordinul (trebuie să îţi calculeze valoarea la zi a titlului şi asta nu se poate decât după ce se închide piaţa). Dar din oricare alt fond ar trebui să pleci ţi-ar părea rău de câştigul pe care nu-l fructifici, aşteptând să se maturizeze investiţia.

Tocmai aceasta este menirea unui fond monetar, să scoată din bani tot  profitul care poate fi scos pe o perioadă cât mai scurtă.

Spuneam că ERSTE Money Market RON este singurul fond monetar care respectă standardele noi ale acestei categorii.

Pe piaţă există un mare fond care are reputaţia unui fond monetar, dar nu este tocmai aşa. Are 69% în instrumente bancare, dar are şi obligaţiuni cât 31% din uriaşa sa avere, de peste 2,6 miliarde de lei.

Este Raiffeisen Ron Plus şi a avut un randament de 4,58% în 2015. Asta înseamnă mai mult de jumătate din randamentul celui mai performant fond de acţiuni.

Este impresionant, nu-i aşa?  Da, este. Şi eu unul am încredere în managerul acestui fond, în cuvântul lui şi în echipa de la Raiffeisen Asset Managament, ştiu cum a fost crescută această echipă.

Nu vreau să transform într-o polemică utilitatea încadrării oficiale a unui fond într-o anumită categorie. Dar mă gândesc la cineva cu apetit de risc foarte redus, aşa cum sunt mai toţi investitorii începători, cărora le este cel puţin inconfortabil să ştie că managerul fondului poate face operaţiuni pe cât de spectaculoase pe atât de neaşteptate. Căci are scuza că, oficial, fondul lui are un statut "neclasificat". Ca şi cum asta i-ar permite orice operaţiuni, care au o acoperire generală în prospectul de emisiune.

Acesta este motivul pentru care nu am inclus în portofoliul nostru fonduri foarte profitabile, dar neclasificate. Cât încă mai avem aici multe de învăţat, mergem cu buchia cărţii înainte... :)

Am suplinit, cumva, absenţa mai multor fonduri monetare cu două fonduri aproape la fel de defensive.

Raiffeisen Confort se comportă ca un fond monetar când dobânzile sunt bune pe piaţă şi are capacitatea de a-şi comuta cu uşurinţă atenţia spre acţiuni, atunci când bursa merge mai bine.

BT Clasic este un fond diversificat defensiv (vezi mai jos ce înseamnă). Şi, deşi mi-ar plăcea să îl înnumăr la categoria "diversificate", i-am dat o culoare mai ştearsă decât a acestora. Apetitul fondului pentru depozite şi alte instrumente bancare este suficient de considerabil (38%) pentru a fi mai apropiat de fondurile monetare decât de cele de obligaţiuni.

Staţi să vedeţi, că mai avem şi alte exemple. BT Index Romania ROTX este clasificat ca un fond diversificat agresiv. Şi pe bună dreptate. Dar are o expunere pe acţiuni mai mare decât cea a fondurilor de acţiuni propriu zise.

II.  Fondurile de obligatiuni

Sunt cele care investesc minim 80% din active în instrumente cu venit fix (în conformitate cu OUG 32/2012) şi au expunere zero pe acţiuni, fonduri de acţiuni şi instrumente derivate cu suport în acţiuni.

Avem pe piaţă 12 fonduri de obligaţiuni româneşti. Unele colectează valută de la investitori, ca să investească în titluri de stat emise în valută, româneşti şi nu numai.

Dacă atrag valută de la investitori, îi lasă pe aceştia să-şi bată capul cu riscul valutar, iar administratorii fondului în valută nu se mai expun  nici riscului neînţelegerii riscului valutar de către clienţi.

Sunt şi fonduri de obligaţiuni în lei, iar succesul formidabil al ERSTE Bond Flexible RON (fost BCR Obligaţiuni) a atras atenţia Europei, cum se spune. Cu active de aproape 6,3 miliarde de lei, este cel mai mare fond mutual din România şi al doilea cel mai mare  fond de investiţii românesc de orice fel, după Fondul Proprietatea.

Performanţa ERSTE Bond Flexible RON (3,93%) a suferit în 2015 atât din cauza scăderii dramatice a randamentelor la titlurile de stat, dar şi pentru că managerii săi au avut curajul de a introduce cei dintâi metoda marcării la piaţă a titlurilor. Adică, atât cât face pe piaţă atât trecem şi în scripte. Până nu demult se folosea o metodă în care se trecea în scripte un câştig final repartizat pe fiecare perioadă de timp până la scadenţă.

BRD Obligatiuni (6%) şi BRD Simfonia 1 (5,32%) au profitat de proporţiile lor mai mari de instrumente bancare în total active (13%, respectiv 17%). Cu instrumente pe termen scurt poţi jongla mai uşor, te adresezi unor nevoi mai urgente de bani ai unor debitori şi poţi câştiga mai mult.

De altfel, Simfonia 1 a avut la rândul său reputaţia unui fond monetar, ba chiar a unui fond monetar
de "trezorerie scurtă", care se adresa exact nevoilor menţionate.

La ora la care scriu, se apropie revelionul şi m-aş opri aici. Sper să continui înainte să terminaţi de citit tot ce scrie aici....

Voi continua cu descrierile cât mai amănunţite ale fondurilor din portofoliul nostru ad-hoc. Acum doar redau definiţiile celorlalte categorii. 

III.  Fondurile multi - active (multi asset, sau diversificate)

Investesc intr-o combinaţie de instrumente, în orice proporţie şi durată de deţinere care nu se regăseşte în celelalte categorii principale
Fondurile diversificate pot fi:

a)   defensive – cu expunere de maxim 35% pe instrumente cu venit variabil (mai ales acţiuni, conform OUG 32/2012);

b)   echilibrate – cu expunere cuprinsă între 35% şi 65% pe acţiuni;                    

c)   agresive – cu expunere de minim 65% pe acţiuni;

d)   flexibile – au caracteristic un mixt de instrumente, cu pondere şi durată de deţinere variabile, expunerea pe oricare din instrumente putând varia de la 0% la 100%;

IV.  Fondurile de acţiuni investesc minim 85% din active în acţiuni

Mai există două tipuri de fonduri, dar acestea se deosebesc de celelalte nu neapărat prin instrumentele în care investesc, ci prin modul în care investesc.

Astfel, Fondurile cu capital garantat sau cele cu capital protejat folosesc anumite metode de a garanta că investitorul beneficiază de un anumit capital protejat sau garantat. În selecţia noastră s-a calificat un singur astfel de fond.

Mai sunt fondurile de randament absolut (absolute return), care au o strategie flexibilă, cu obiectiv principal de generare a unor randamente pozitive, independent de evolutiile pieţei. Celelalte fonduri, descrise mai sus sunt fonduri de benchmark, adică dintre cele care îşi măsoară performanţa prin raportare la anumite repere anunţate dinainte. 

Despre portofoliul de fonduri mutuale câştigător în 2015 mai sunt multe de spus, inclusiv despre relevanţa preţului unui titlu, care trece de răspunsul la întrebarea : îmi permit, sau nu mi-l permit? Poate că nici nu mi se adresează mie, dacă mi se pare aşa de scump.... 

Mai sunt şi nişte detalii procedurale de menţionat: am spus deja că, chiar dacă unele sunt foarte ispititoare, nu am ales niciunul dintre fondurile care nu  pot fi clasificate oficial conform standardelor în vigoare; nu am ales decât fondurile câştigătoare, căci măcar de asta să profit şi eu acum, "după război".

Şi în fine, vom face altădată acelaşi exerciţiu cu fonduri în valută, sau în valută şi în lei, şi cu fonduri străine. Deocamdată să nu introducem şi riscul valutar în ecuaţie.

De  asemeni, ar fi nedrept să facem comparaţia dintre randamentul portofoliului nostru şi cel al indicelui bursier BET, dacă nu îl descriem şi pe acesta niţel.

Din portofoliul BET, indicele de referinţă al BVB, fac parte acţiunile celor mai reprezentative 10 acţiuni pentru piaţa de la Bucureşti (dacă nu şi cele mai căutate): Banca Transilvania (simbol bursier TLV, 20,23% din valoarea portofoliului BET), Fondul Proprietatea (FP, 20,08%, OMV PETROM (SNP, 17,46%), BRD - Groupe Societe Generale (BRD, 11,95%), Romgaz (SNG, 11,14%), Electrica (EL, 7,48%), Transgaz (TGN, 5,78%), Transelectrica (TEL, 3,78%), Nuclearelectrica (SNN, 1,37%) şi acţiunile Bursei de Valori Bucureşti înseşi (BVB, 0,73%).

La mulţi ani şi pe curând!

Va urma...

Avertisment

Nu este în intenţia mea şi nici a analiştilor citaţi să sugerăm luarea unor decizii de investiţii, ca urmare a lecturii celor de mai sus.
Articolele mele despre eventuale soluţii de plasament au rost exclusiv informativ, de repere și didactic, de suport de învățare și e DESCOPERIRE a BANILOR.
Singurii responsabili pentru asumarea unor riscuri sunt aceia care iau deciziile de investiţii.