 |
| FOTO: Economica.net |
Totodată, ministrul Finanțelor își justifica reticența de a accepta majorarea salariului minim pe economie, din 1 ianuarie 2016, de la 1.050 lei la 1.200 lei, cu faptul că România și-ar pierde atractivitatea pentru investitorii străini și afacerile lor.
Pentru comparație, Anca Dragu, ministrul Finanţelor, a dat exemplul unor țări ca Brazilia, Rusia, India, China (BRIC) şi ca Africa de Sud, unde locuitorii "sunt săraci şi mulţi, şi toţi ştiu să facă câte ceva pe doi lei", a scris Ziarul Financiar, citat de Economica.
Competitivitatea ofertei românești este cu atât mai mică față de cea a țărilor BRIC, cu cât sunt români (1,23 milioane) care au un venit net orar cuprins între 8 lei şi 18 lei. Alți peste 342.000 de salariaţi au venituri nete cuprinse între 18 lei şi 40 lei net pe oră;
În jur de 50.000 de români câştigă între 40 de lei şi 60 de lei pe oră net și alți peste 38.000 de salariaţi încasează peste 60 de lei pe oră.
"Nu spunem, în acest moment, că va fi o creștere sau că nu va fi o creștere, ci spunem că am început o analiză să vedem eventualele etape în care ar putea crește salariul minim în 2016 și ce impact ar avea asupra sectorului privat, pentru că poate fi un efect de reducere a competitivității firmelor românești, astfel încât acestea să fie nevoite să renunţe la o parte din salariaţi sau să-și reducă producția sau exporturile. Ar putea îndepărta investitorii în anumite sectoare de activitate, de asemenea ar putea avea un efect ascuns de migrare a forței de muncă din zona albă în zona gri sau neagră. Creșterea salariului minim îi poate afecta și pe noii intrați pe piața de muncă, pe tineri, sau pe angajaţii cu calificare redusă", susţine Dragu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu