PERICOL! Ce se ascunde sub expresiile politicoase. (Ce spun și ce gandesc britanicii. Ce înțeleg ceilalți)

M-am amuzat și eu, prin Linkedin, de următoarea lectie de comunicare.

Am preluat conținutul de mai jos mai întâi ca pe o glumă. Apoi...

Savurați și băgați de seamă.

CUM SĂ CITEȘTI darea în plată în versiunea Comisiei Europene. Scandalul - în faza protestelor de stradă

Mulțumesc fotografilor AM Press și Mediafax

Ce este de descifrat în reacția Comisiei Europene la iminenta adoptare a Legii dării în plată de către Senatul României?

Că se aplică retroactiv și că din cauza asta România ar putea suferi, de aici încolo,  de „insecuritate juridică”? Bașca de „instabilitatea sectorului financiar”?

Păi nu de asta au ieșit în stradă deunăzi debitorii, ca să se aplice retroactiv?

Ce este aceea „insecuritate juridică”și cui îi pasă de ea?!

Cui ce-i pasă de pericolul „instabilității financiare”?!

„Vorbe domnule, vor să ne aburească și ăștia”, vor fi spus protestatarii, care declarau la TV că nu vor să dea în plată casele cumpărate pe credit, decât... „în ultimă instanță”. Și vor mai mult să aibă un atu și ei în relația cu banca.

Ceea ce , fără ironie,  este emoționant și relevant. Voi reveni la asta. Acum doar să amintesc, cum se cuvine, că:

* Comisia Euro­peană  a făcut reproșurile respective în raportul de ţară aferent anului 2016.

* Legea privind darea în plată a imobilelor ar fi pe ordinea de zi a Senatului,  astăzi.   Nu se știe exact în ce formă, dar oricum, adoptarea ei, mai mult decât previzibilă, nu este decât un test politic, căci Camera Deputaţilor este decizională.

Adică acolo se vor juca marile cărți.

S-au stabilit câștigătorii la Loteria Fiscală

Ministerul Finanţelor Publice a organizat, joi, a doua etapă pentru selectarea celor 100 de câştigători la extragerea lunară a Loteriei bonurilor fiscale din data de 17 ianuarie 2016.

Atunci au au participat bonurile emise în perioada 1 - 31 decembrie 2015, având în vedere că au fost depuse 188 de cereri de revendicare a premiilor, se arată într-un comunicat al Ministerului, citat de Agerpres.

„După centralizarea bonurilor fiscale câştigătoare, depuse în termenul legal de 30 de zile, a rezultat un număr de 188 de cereri de revendicare, fiind depăşit astfel numărul maxim de premii stabilit prin lege (cel mult 100 de premii)”, se menţionează în comunicat.

CUM îl CITEȘTI pe ISĂRESCU: Legea dării în plată este o lege haiduciei

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) spune despre legea dării în plată că este „o lege a haiduciei, o lege în afara legii”, în declarații citate de Bursa.ro.

Guvernatorul face de fapt un joc de cuvinte superficial, din moment ce invocă lucrul „interesant că în enleză haiduc se spune outlaw, adică în afara legii”.

Declarațiile lui Mugur Isărescu sunt șocante, la cât de mult ține să practice stilul codificat al șefilor de bănci centrale.

Nu mai este nici un cod aici, semn că guvernatorul s-a înfuriat.

Semn că pericolul (din punctul său de vedere) aprobării legii este iminent.

Ceea ce nu înseamnă că legea va intra vreodată în vigoare așa cum este acum, neamendată de observațiile BNR. Chiar dacă va trece luni în  Senat.

Bancherii vor scoate armamentul nuclear, oricum va fi arătând acesta.

Guvernatorul este supărat și pentru că a fost ținta ironiilor amicale prin străinătate.

Și trimite la rândul lui ironii grele promotorilor legii.

DESCOPERĂ Ce face Leul în bănci și la bursă ȘI DE CE. Cotația de 4,5 lei / euro este critică pentru moneda națională

Cât timp euro rămâne sub cotația de 4,5 lei, „balanța înclină în favoarea leului”, a scris deunăzi Dan Rusu, analist senior la Banca Transilvania, în buletinul său de trezorerie. Estimarea lui este rezultatul analizei tehnice a evoluției cursului.

Pe piața interbancară, cotația euro cobora la 4,4719 de la 4,4755 lei și se află încă pe o tendință curentă de scădere de la maximul de 4,55 din 29 ianuarie. Cursul euro a înregistrat minimul ultimelor trei luni pe piața interbancară, de  4,4613 lei / euro, în 16 februarie.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,4715 lei/euro, 4,0864 lei/franc elveţian şi 4,0606 lei/dolar.

Și la Bursa de Valori București (BVB), „balanța înclină semnificativ în favoarea unor evoluții pozitive imediate pe piață”, scria, luni, tot dan Rusu, într-un Indexwatch mult așteptat.

Analistul recomanda prudență, cătă vreme indicele BET, de referință pentru mersul treburilor pe piață, nu trece peste pragul de 6.400 de puncte (Vezi mai jos „DIDACTICELE”)

Hai să vedem cum ne orientăm după aceste repere și după altele. Și ce descoperim, ce învățăm ca să nu ne mai înspământăm inutil, când cursulface febră.

Piperea, nevoit să pună cruce legii dării în plată

Curtoazie Paginii de bănci. ro

Avocatul Gheorghe Piperea anunță pe  Facebook: A fost retras raportul comisiei juridice a Senatului, favorabil Legii dării în plată.

Concluzia lui Piperea: „acum putem pune cruce Legii dării în plată”, semnalează și ZF.ro și Bursa.ro.
   
Avocatul spune că legea nici nu se va mai discuta mâine în plenul Senatului.

Sprijin pentru dezvoltarea startup-urilor de la un colos al consultanței numit EY

EY a lansat o noua editie a programului Accelerating Entrepreneurs, prin care oferă sprijin pentru dezvoltarea startup-urilor cu potențial și ritm rapid de creștere. Programul se adreseazp startup-urilor centrate pe tehnologie din Europa.

Sesiunea de inscrieri este deschisa pana pe 11 martie 2016, iar aplicatiile se pot depune online la www.ey.com/aep, potrivit unui anunț al EY, care sună mai departe așa:

CUM SĂ CITEȘTI absența unui subiect din știrile financiare. Mai nimic despre legea dării în plată

Singura știre de astăzi despre legea dării în plată este că aceasta nu este anunțată pe ordinea de zi la Senat. Bursa.ro a dat știrea, într-un articol care parcă, mai degrabă, ar recupera altă știre, de ieri, privind așa zisul aviz negativ dat de Ministerul Justiției și Consilul Suprem al Magistraturii (CSM).

Bursa mai vine cu o precizare utilă, făcută de reprezentanţii Ministerului Justiţiei, şi de purtătorul de cuvând al CSM, care au spus că opiniile instituţiilor respective au statut consultativ. Și că nu ar fi fost un aviz negativ, că doar presa l-a interpretat așa.

Când presa nu mai abordează un subiect, teoretic înseamnă cu nu mai este nimic de spus. Practic, mai înseamnă și că și-a epuizat capacitatea de a stârni interesul.

În fond, ce ar mai fi de spus nou?

DESCOPERĂ și învață cum își aleg marii investitori acțiunile pe care să-și dea banii

Dacă știi care sunt cele mai importante criterii de atragere a investitorilor, pe care trebuie să și le propună un manager, vei ști și ce pretenții să ai și care sunt companiile care merită să-ți dai banii pe acțiunile lor.

Cele mai importante criterii de atragere a investitorilor de către o companie sunt: credibilitatea managementului și o strategie de afaceri eficace. Potențialul bun de creștere a veniturilor companiei este un criteriu clasat abia pe locul cinci într-un top realizat de firma de cercetare de piață Rivel Research Group.

Topul face parte dintr-un program de cercetare, Rivel’s Intelligence Council, unic în lume, potrivit Clarei Lavery, vicepreședinte al Rivel. Clara Lavery a prezenntat rezultatele cercetării la recenta conferință organizată de Bursa de Valori București, pe tema: „Strategii privind maximizarea valorii companiei și creșterea încrederii investitorilor”.

Rivel Research Group este specializată în cercetarea percepției investitorilor, realizată prin consultarea a mii de investitori și companii din toată lumea.
Astfel, programul Rivel’s Intelligence Council a relevat faptul că pentru investitori, respectiv pentru companiile care caută capital la bursă sunt mai importante calitatea și puterea de persuasiune a managerilor decât atractivitatea planurilor lor.

Pe primul loc în topul Rivel al criteriilor de atragere a investitorilor de către o companie este  credibilitatea managementului, cu 72% din voturile participanților la programul citat.

CUM SĂ CITEȘTI ȘTIRILE FINANCIARE Cât profit au făcut băncile în 2015

Într-un an 2015 de groază pentru clienții lor, băncile au făcut un profit net cumulat de aproape 4,9 miliarde de lei,  primul din 2009 încoace, când deja se anunța prăpădul care avea să urmeze.

Sistemul bancar românesc a trecut pe profit după ce băncile au vândut credite neperformante în pierdere de până la 90% (adică primind 10 bani pentru un credit de un leu) și după ani în care și-au încărcat bilanțurile pe partea de cheltuieli, cu provizioane de risc înrobitoare pentru acționarii lor. (Nu mai dezvoltăm acum subiectul că neperformantele au ajuns la niște firme de recuperare extrem de specializate. Tehnicile de intimidare nu le sunt proprii băncilor, desigur).

Sistemul nu stă încă pe roze: Numai 22 de bănci au fost profitabile, anul trecut, în vreme ce 14 au avut pierderi, potrivit informațiilor Băncii Naționale citate de Bursa.ro.

Ce se va întâmpla cu cele 14 perdante? Vor fi probabil cumpărate de cele profitabile, sau de alte interese încă neintrate pe piață. De unde vor avea bani cumpărătoarele? Din dobânzile tot mai mari la credite și din economiile făcute la plata banilor împrumutați de la deponenți?

Tarifele RCA sunt prea mari față de înțelegerile din decembrie, acuză transportatorii

Transportatorii spun ca prețurile la polițele RCA nu au fost reduse conform înțelegerilor din protocolul pentru plafonarea tarifelor, semnat acum două luni, de reprezentanții transportatorilor, ai Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și ai asiguratorilor, potrivit Conso.ro.

Nu ne privește? Ba da. Unde credeți că-și vor rostogoli transportatorii costurile și în bugetul cui se va opri bulgărele?!

După ce tarifele au crescut nejustificat în proporții cuprinse între 100 si 300%, întreaga industrie de transport este în situația de a opri activitatea, scrie Conso.ro.

Protocolul semnat la finalul anului trecut prevedea limitarea creșterii tarifelor pentru polițele obligatorii auto la maxim 50%, față de nivelul înregistrat în luna iunie 2015.

Volkswagen a produs mai mulți cârnaţi decât mașini, anul trecut

Volkswagen a crescut producţia de cârnaţi anul trecut, realizând semnificativ mai multe porţii din această gustare emblematică a Germaniei decât maşini, în condiţiile în care vânzările de automobile au scăzut pe fondul scandalului internaţional al emisiilor poluante, informează agenţia DPA, citată de Agerpres.

Grupul german deţine propria sa carmangerie la Wolfsburg, care a produs 7,2 milioane de cârnaţi în 2015, cu aproape un milion mai mulţi decât în anul anterior.

Ce spun maeștrii despre optimizarea fiscală, SRL și PFA

Webinarul organizat de BurCASH & Wealth Academy pe teme de optimizare fiscală a ajuns la câteva concluzii, cu ajutorul celor doi invitați ai maestrului în coaching Eusebiu Burcaș, consultantul fiscal Adrian Bența și juristul Horațiu Sasu.

Burcaș scrie în rezumatul pe care l-a făcut webinarului că:

Noul cod fiscal prevede reducerea impozitului pe dividende la 5% şi reducerea TVA la 20%.

Cea mai eficientă formă de organizare, din punct de vedere a impozitării, este în acest moment microîntreprinderea (SRL), mult mai puţin impozitată decât PFA-urile.

Dintr-un SRL banii se pot scoate doar ca şi dividende, după depunerea bilanţului şi reţinerea impozitului pe dividende.

  

În ciclul „RASDAQ SĂ FIE ARESTAT”, un deputat visează la salariile șefilor din Autoritatea de Supraveghere Financiară

politicalocala.ro

Un deputat s-a gândit să profite de scandalul arestării unui fost vicepreședinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), ca să aibă și el o idee și să devină și el mai vizibil.

Și  a inițiat un proiect de lege potrivit căruia nivelul salariilor membrilor Consiliului ASF să nu depăşească indemnizaţia parlamentarilor, iar această remuneraţie să fie hotărâtă de Parlament.

Proiectul se află în dezbatere publică până pe 14 martie, potrivit Agerpres.

Să fie vorba de gelozie?

„Fac pentru voi ce am sperat să facă alţii pentru mine” - este deviza deputatului Daniel Oajdea, inițiatorul.

În numele nostru, Statul Român s-a împrumutat la minime istorice de cost de pe pieţele externe. Prea puțin...

România a atras 1,25 miliarde de euro de pe pieţele externe de capital, prin redeschiderea celor două tranşe de obligaţiuni în euro emise în octombrie 2015, la minime istorice de cost, informează, vineri, Ministerul Finanţelor Publice, citat de Agerpres.

Dobânzile la care s-a angajat ar fi niște minime istorice, dar ar meritat cercetat cât din datoria publică s-ar putea refinanța la nivelurile actuale, fără să mai așteptăm scadențele.

Din suma totală împrumutată acum, 750 de milioane de euro au maturitate de 10 ani şi 500 de milioane de euro cu maturitate de 20 de ani.

Emisiunea a fost suprasubscrisă de aproape două ori, scrie Agerpres.

Ar fi fost loc de mai mult, la minime istorice de cost?

Recolta dividendelor va încinge, totuși, spiritele la Bursa din București, în curând

Bursa de Valori București a revenit la cunoscuta apatie după marea sperietură din 9 februarie, când de fapt s-au făcut vânzări de 14 milioane de euro (echivalent).

Chit că, desigur, în piață au fost și cumpărători care au speculat panica din acea zi, suntem departe de efervescența din alți ani. Altădată, sezonul dividendelor deja ar fi început la Bursa de Valori București (BVB).

Așteptarea dividendelor ar trebui să anime, totuși, sesiunile de tranzacționare de acțiuni - scriam acum vreo două săptămâni, pentru revista Economistul. Am păstrat titlul articolului care abia a apărut acum.

Să sperăm că formatiunea „double bottom“, pentru care am postat graficul de mai sus, nu ne va înșela.

Nu a expirat absolut nimic, din câte îmi spuneau meseriașii și scriam atunci.

Jucătorii anticipează gradul de repartizare în dividende a profitului net și își fac socotelile la ce preț ar putea cumpăra avantajos.

În plus, în acest an apar și stimulente fiscale: impozitul pe dividende a scăzut de la 16% la doar 5%, iar de cota de 5% de CASS sunt scutiți în 2016 cei care au venituri din alte surse.

Iată ce îmi spuneau Mihai Purcărea, directorul de investiții al Erste Asset Management, Ovidiu Dumitrescu, directorul general adjunct al casei de brokeraj Tradeville, Octavian Molnar, directorul general de la IFB Finwest, Marius Pandele, analistul unei alte mari case de brokeraj independente, Prime Transaction:

Grupurile de firme românești nu-și mai doresc companiile-mamă înregistrate în Olanda

prof. Ana Bobîrcă 

Oamenii de afaceri străini și români ezită să se lanseze în investiții noi în România sau să le dezvolte pe cele deja lansate pentru că întâmpină mari dificultăți fiscale atunci când vor performanță de la managementul financiar al grupurilor de firme pe care le conduc.

„Una dintre problemele mari cu care se confruntă grupurile de firme românești este consolidarea. De pildă: la nivelul unui grup, pierderile unora dintre companiile componente ar trebui să se compenseze cu profiturile celorlalte, iar grupul să raporteze un singur rezultat brut consolidat”, a declarat Ana Bobircă, vicepreședinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), pentru revista Economistul.

Supereroii brandurilor din România. Un recurs la metoda Superbrands

https://www.facebook.com/
Superbrands.Romania/

Nu demult am fost încurajat. Asta se întâmplă rar în afara familiei, așa că vă rog să acceptatați repetiția din titlu.

Mi s-a povestit despre capacitatea consumatorului român de a aprecia valoarea unui produs.

Capacitatea aceasta a evoluat considerabil de la prima până la a șaptea și cea mai recentă ediție a Programului Superbrands România.

Românii au devenit mai receptivi la calitățile produsului care dau forță unui brand, mult mai receptivi decât la atributele marginale, precum umorul unui clip care promovează produsul și, implicit, brandul.

Este una dintre ideile care au animat Gala de decernare a distincțiilor ediției 2015/2016 a Programului Superbrands România.

Și am scris asta pentru revista Economistul. Vezi mai jos.

Acum trebuie să spun ceva ce am citit în admirabilul volum Superbrands România Book, care a încununat cea mai recentă ediție a Programului, cu un TOP 10.

CUM CITEȘTI ȘTIRILE FINANCIARE: Și cum să supraviețuiești la avalanșa de superlative grozave

Oricine poate fi tentat să citească articole cu titluri emoționante și monumentale ca dimensiune, cam ca acesta:

„Cele mai mici bănci plătesc cele mai „mari“ dobânzi. Cu cea mai mare dobândă plătită la un depozit la o lună îţi poţi cumpăra o pâine. Cea mai mică bonificaţie, de 0,1%, nu oferă nici măcar un câştig cât pentru un pachet de şerveţele”.

Vi se pare destul de doct titlul de mai sus? Bun de contrariat poporul? Amețitor și cu atât mai dezamăgitor cu cât apare în ZF?

Din start, titlul induce în eroare. Din dorința de a fi cât mai emoționant, autorul a făcut comparații, iar dorința de a fi corect îl va fi împins pe autor în ispita unui titlu lung.

Pepiniera de cadre SRI l-a produs pe președintele interimar al Fiscului. A fost ofițer SR, până în 2004 și a mai cules date și după aceea

Președintele interimar al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Daniel Diaconescu, și-a început cariera ca inginer la Dacia, între 1995 și 1996, an în care a devenit ofițer SRI, funcție deținută până în 2004, când a intrat în Guvernul Adrian Năstase, la Autoritatea Națională de Control, se scrie într-un CV, pe care l-au văzut primii colegii de la Profitul.ro.

Daniel Diaconescu a lucrat la Direcția SRI de combatere a criminalității transfrontaliere, având ca responsabilitate prevenirea și combaterea corupției.

GATA - Băncile românești au început să propună rate de dobânzi negative la depozite

„Şi în România sunt bănci care au început să perceapă dobânzi negative pentru persoane juridice, la depozite în euro pe termen scurt. Am primit o ofertă de la bancă pentru un depozit, dar am refuzat evident. Mi-au oferit o dobândă de -0,2%, până la 6 luni”, a spus Dragoş Manolescu, director de investiţii OTP Asset Management, la ZF Live.

„Te obligă să plasezi banii în obligaţiuni. Când ai dobânzi negative, te duci şi cumperi titluri de stat”, a mai spus Dragoș Manolescu.

Desigur, în emisiune va fi venit vorba și de fondurile mutuale, care sunt, de departe, o altenativă câștigătoare la depozitele bancare.

DAREA în PLATĂ - PSD trădează legea dării în plată şi susţine varianta BNR - postează ZF

PSD nu va mai vota legea dării în plată în varianta iniţială!

Liviu Dragnea a declarat că a fost „manipulat” atunci când a votat această lege, potrivit ZF.ro.

Săracul manipulat, care nu poate judeca el singur singurel.

„Eu am fost manipulat, când am votat legea (...)Vom susţine legea într-o formă care să îi aibă ca obiectiv pe cei despre care nouă ni s-a spus atunci când s-a prezentat legea, şi anume pe cei care şi-au făcut o casă ca persoană fizică, o casă pentru a locui în ea, nu pe cei care au făcut construcţii de locuinţe ca o afacere sau dezvoltatori imobiliari”, a spus Liviu Dragnea, la un post de televiziune, citat de ZF.ro.

Randament mult peste medie la dividendele Romgaz: 10%. Statul vrea dividend mai mare, iar contabilii se supun deși profitul a fost mic în 2015

Șefii de la Romgaz (SNG) vor să propună acționarilor ca volumul dividendelor, date din profitul pe 2015, să fie cu 200 de milioane de lei „mai mare”.

Nu se știe față de ce, dacă citești raportul trimis la Bursă.

Oricum „profitul net de reapartizat” va fi majorat, ca urmare a unui gibbușluc contabil, în  ciuda faptului că profitul  Romgaz a scăzut cu 16% în 2015, până la 1,184 de miliarde de lei.

Dacă va fi decis obișnuitul grad de repartizare, de 85% din profitul net, suma pentru dividende  va fi de puțin peste un miliard de lei, dividendul pe acțiune va fi de peste 2,6 lei / acțiune, iar randamentul brut, obținut de un investitor numai din dividende, va fi de peste 10%, dacă ia acțiunile din piață la prețul de acum (ora 11,25) de 24,25 de lei / acțiune SNG.

Randamentul dividendului este raportul dintre dividendul pe acțiune și prețul unei acțiuni, iar randamentul SNG ar putea fi aproape dublu față de cât au estimat analiștii cu care am stat de vorbă. E drept că de la SNG se așteptau la cel mult 10% .

Și oricum, prieteni, se mai poate lua într-un an o dobândă de 1% dintr-o bancă?

Nu este de mirare că Romgaz va da dividende mai mari deși a avut un profit mai mic. Statul este acționar majoritar, cu 70% din acțiunile SNG, majoritatea administratorilor  companiei sunt numiți de stat, așa că vor aplica „la maximum” prevederea legală că firmele de stat trebuie să dea dividende de minimum 50% din profit.

Și, în plus, administrarea Romgaz are o foarte proastă reputație în piața de capital, de când a acceptat, acum câțiva ani, să doneze, SĂ DONEZE (ați citit bine) statului  400 de milioane de lei.

Din ce bani dă Romgaz? Din condei. Din pixul contabil.

PROFITURI 2015 - De ce a câștigat Transgaz cu 3% mai puțin decât în 2014. Și de ce acțiunile sale cresc la bursă, totuși?

Uite de ce statisticile macroeconomice nu-i pot înșela pe prietenii Cum Să Faci Un leu:

Degeaba crește PIBul (cu cât? 3,7%), dacă...

...dacă România nu produce mărfuri industriale scumpe, cu consum de gaze naturale;

...dacă producătorii de electricitate nu consumă gaze naturale, pentru că nu mai au cerere,

...iar Transgaz (simbol bursier TGN), compania de transport pe magistralele naționale de gaze, a înregistrat în 2015 un profit net mai mic cu 3% mai mic faţă de cel din 2014 (mai precis de de nici 488 milioane de lei), după cum scrie într-un raport transmis BVB.

Totuși, acțiunile TGN cresc 2,3%, la vreo jumătate de oră de la deschiderea pieței de la Bursa de Valori București (BVB). Nu este greu de bănuit de ce TGN crește. Lumea se teme de ce ar putea urma în economie și la bursă, iar TGN este una dintre cele mai sigure acțiuni.

Este drept, profitul TGN a fost afectat  de provizioanele pe care a trebuit să le constituie, pentru datoriile care, aproape sigur, nu vor mai veni toate de la InterAgro-urile lui Ioan Niculae.

CUM CITEȘTI ȘTIRILE FINANCIARE: ZF a ghicit ce randamente vor investitorii în fonduri mutuale

DISPERARE,Ulei pe pânză de Martina Grigoriță, https://galeriadeartaeliteprofart2012.wordpress.com

În criza de timp, căutam febril un text decent sa-l citez aici. Văd titlul în ZF: „Investitorii în fonduri mutuale vor randamente de 3% - 5% pe an”.

„La fix! Grozav! Excelent! Uite că au făcut ce nu am apucat să fac eu”, mi-am zis. Ia să văd cum au socotit!

Aș! Ce socoteală? Nici măcar un sondaj! Jale! Gafă de începători! Dar nu e începător, e draga Roxana, colega mea de front! Roxana Pricop, vajnic soldată, ca și mine, pe frontul mutualelor. Cum de-a comis-o?! I-or fi schimbat titlul.

Titlul comite exact greșeala de care suntem avertizați în toate disclaimer-ele analiștilor serioși: să nu crezi niciodată că performanțele anterioare se vor repeta neapărat.

Uite „acoperirea” titlului:

”Fondurile mutuale au încheiat luna ianuarie cu subscrieri nete de 223,7 milioane de lei (49 mil. euro) de la investitori, cele mai mari sume alimentând conturile fondurilor care au raportat randamente între 3% şi 5% în ultimele 12 luni”

Prin urmare, investitorii în fonduri mutuale AU OBȚINUT, ceea ce  nu înseamnă că MAI VOR randamente de 3% - 5% pe an.

Poate credeți că sunt cusurgiu, rău intenționat, etc. „Ce mare lucru?!!” - nu-i așa?!

Nu prieteni! Nu merge așa.  În meseria de jurnalist, greșeala de mai sus se numește... dacă nu minciună, atunci misleading, adică l-ai făcut pe cititor să creadă ceva greșit. Or așa ceva echivalează cu o fraudă. Un investitor poate citi „literal”  (rău intenționat și el?) și poate să nu vrea mai mult de + 5%, în 2016. Păi, peste un an, dacă va avea un câștig de 5%, în vreme ce media pe piață va fi fost 6%, nu vine el să-ți ceară diferența ție?

Este și așa destul de greu de citit știrile și articolele financiare și adeseori, jurnaliștii financiari și economici nu au timp și loc să și explice informațiile. De aceea cred că este necesar acest blog.

Dar să mai și livrezi concluzii greșite și, eventual, păguboase... Nu ne cam dăm cu stângul în dreptul, colegilor?

Nu mai zic: de ce să mai dai bani pe ZF Corporate, ca să citești ce?

Transportatorul CONPET Ploiești ar putea deveni și negustor de petrol

„Căutăm soluții pentru a reduce dependența de cererea OMV Petrom și Lukoil și ne-am gândit și la varianta de a deveni trader de petrol”, a declarat, aseară, Liviu Ilași, directorul general al companiei de transportat de ţiţei prin conducte Conpet Ploieşti (simbol bursier COTE).

Liviu Ilași a fost, joi seară, unul dintre invitații celei de-a cincea seri de pomină de la Bursa de Valori București din seria „Povești de succes“.

Declarația lui Ilași a fost răspunsul la o întrebare a Cum Să Faci Un Leu, despre captivitatea Conpet față de deciziile clienților săi. OMV Petrom (SNP) a înghețat, practic, investițiile în exploatările pe uscat.

Mai mult, pe piață circulă estimări potivit cărora la un preț al barilului de petrol maimic de 40 de dolari, nu merită efortul să scoți un strop de țiței din pământ. Asta ar fi și una din explicațiile pentru care OMV ar dori să vândă afacerea exploatării on shore gigantului Gazprom, intenție infirmată de austrieci.

DESCOPERĂ refugii pentru bani, cu profit, de furtuna Marelui Deranj cinezesc – o propunere de la brokeri

Unde să-ți adăpostești banii, dacă băncile vor să le plătești ca să ți-i țină în depozitele lor?

Ce să faci, atunci, când îi auzi pe brokeri cum evocă probabilitatea în creștere „a unui picaj abrupt al burselor de acțiuni din Europa și Statele Unite”, declanșat de Marele Deranj chinezesc.

Adică mai abrupt decât până acum ?!

Există active de refugiu tradiționale care au reacționat ca atare în perioada asta. Titlurile de stat americane, sau germane, „bondurile și bundurile”, aurul și yenul japonez au început anul în forță, asigurând randamente de până la 11% în 2016, scrie Tradeville într-un raport.

Din păcate, românii nu prea au acces ușor și direct la titlurile de stat americane, la yenul japonez și nici chiar la aur, dacă nu vor să-l țină în debara.

Și atunci?

update SEZONUL DIVIDENDELOR - Jumătate de miliard de lei profit la BRD în 2015. Ce dividende ar putea da din acest profit?

UPDATE: Acțiunile BRD au deschis în ușoară creștere (+ 0,2% la ora 10,20), în  sesiunea de ranzacționare la Bursa de Valori București (BVB), după ce banca a anunțat un profit de aproape șapte ori mai mare în 2015 decât cel din 2014.

Lumea nu se grăbește să cumpere.

De dimineață, la prețul de 9,98 lei/ acțiune BRD, randamentul dividendului brut era mai mic de 2,5%, considerând că banca ar repartiza pentru dividende 37% din profit, adică media gradului de alocare din anii 2000 - 2011.

La prânz, deja nu mai conta, toată piața era în scădere, acțiunea BRD până la 9,9 lei, dar randamentul dividendului tot nu ajungea la 2,5%, care este sub media randamentelor așteptate de brokeriii și investitorii consultați de Cum Să Faci Un Leu.

Randamentul de mai sus este, totuși, dublu față de dobânda anuală la depozitele bancare noi.

Investitorii nu par însă convinși de perspectiva descrisă mai sus.

DAREA în PLATĂ: Imaginația bancherilor ar putea scoate pe piață un produs hibrid între credit și leasing

Băncile „ar trebui să inventeze un nou produs”, un hibrid între credit și leasing, în cazul în care apare Legea dării în plată, a declarat preşedintele executiv al UniCredit Bank, Răsvan Radu, citat de Agerpres.

Noul produs ar urma să fie oferit în paralel cu creditul ipotecar actual, lăsând clienţilor posibilitatea să aleagă.

De fapt, Legea dării în plată ar putea fi aplicată pentru acest nou tip de produs, în opinia președintelui executiv al UniCredit Bank

Cum să strângi bani la 25-30 de ani şi cum să-i investeşti. Dar la 40-50, sau la 60 de ani?

AMINTIȚI-VĂ ce vă spuneam când am început să vă scriu în... 

Cum Să Faci Un Leu

Fiecare vârstă îşi are priorităţile ei şi pentru fiecare vârstă există un mod de a face banii să lucreze pentru tine. În scopul atingerii ţintelor pe care ți le doreşti. 

Câte vârste - atâtea tipuri de portofolii de economii şi investiţii. Iată câteva idei mereu valabile, pe care le-am cules din piaţă

De multă vreme este încetăţenită următoarea structură:

- 30-40 ani: 75% active cu risc (fonduri de actiuni, actiuni, obligatiuni corporatiste şi de randmanet înalt) / 25% active sigure (fonduri de obligatiuni, titluri de stat, depozite)

- 40-50 ani: 50% active cu risc / 50% active sigure

- 50-60 ani: 25% active cu risc / 75% active sigure

- 60-65 ani: 10% active cu risc / 90% active sigure

>65ani: 100% active sigure

DESCOPERĂ pragurile Leului, aflat sub atacul euro. Ce face Leul Marți 9 februarie, în bănci și la bursă

Euro atacă la 4,49 lei pe piaţa interbancară (4,4895 lei, la ora 8,53),  după ce ieri a ajuns la minimul ultimelor două luni la cursul BNR.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,4763 lei/euro, 4,0434 lei/franc elveţian şi 4,0081 lei/dolar.

„Perspectiva noastră de ansamblu rămâne în continuare favorabilă monedei unice și vedem suporturi importante pentru reacția negativă recentă la 4,48, sau cel mai jos la 4,467 – 4,46 lei / euro”, scria ieri analistul Dan Rusu.  Se pare că știa el ceva...

În traducere liberă, Dan Rusu spune că aprecierea euro are un prag de Suport la 4,48 lei, Și într-adevăr, euro și-a oprit deprecierea pe piața interbancară la 4,4807 lei, ieri. Acum este deja la 4,4910 lei (ora 9,27)

De menționat că Rusu vede o tendință serioasă de apreciere a leului numai dacă euro scade sub pragul de 4,47 de lei. ceea ce ne aduce aminte de prognozele Erste pentru acest an.

Citește:


DESCOPERĂ Banii și Cursul EURO în 2016: Două bănci fac două estimări diferite. De ce? Care sunt argumentele lor?

Ne întoarcem la curs după două cuvinte despre burse: Bursa de Valori București nu mai are ocazia să revină, la rândul ei, deasupra unui anume prag, peste care sunt permise speranțele de reluare a creșterii.

Pe marile piețe de Capital, marii speculatori se așteaptă ca indicele bursei din Londra FTSE 100 să deschidă cu 0,5 % mai jos decât a închis luni 8 februarie, indicele DAX din Frankfurt cu 0,8% mai puțin, în timp ce indicele CAC40 din Paris este văzut cu 0,4 % mai jos.

Supărarea continuă pe burse

DAREA în PLATĂ: BCR a calculat că ar pierde 60% din clienții pentru credite de casă, dacă ar dubla avansul

Încă o „lovitură liberă” executată de bănci în meciul Legii “Darea în Plată”.

Analiștii BCR au executat simulări  ca să vadă care ar fi  impactul unei creşteri medii a avansului la creditele ipotecare şi imobiliare de la 15%, în prezent, la o medie viitoare de 30%.

BCR consideră că acest nivel ar fi „prudenţial pentru a asigura rambursarea fără riscuri a unui credit acordat din depozitele atrase de la clienţi”, potrivit unui comunicat pe care l-am primit de la bancă.

Banca nu precizează nici un factor de multiplicare. Adică unii știu că băncile creează bani din nimic, dând împrumuturi de câteva ori mai mari decât valoarea depozitelor atrase, bazându-se pe faptul firesc că deponenții nu își vor cere banii toți deodată.

Ăsta e factorul de multiplicare, despre care nu are rost să  deschidem o polemică, acum.

Analiza de impact BCR relevă faptul că „ 60% dintre clienţi, tinerii în special, nu vor mai putea accesa un împrumut, ca urmare a efectelor negative secundare ale Legii “Darea în Plată”.

Studiul BCR ajunge la niște rezultate groaznice, ca urmare a dublării avansului, consecință a legii cu pricina.

Citește și

Isărescu: Nu cred că Legea dării în plată ar strica, dacă s-ar referi la cei care au probleme reale

Nu este clar, însă, ceva: consecințele sunt groaznice doar pentru clienții care nu vor mai lua credite, sau și pentru BCR, care îi va pierde și își va vedea afacerile diminuate.

Chiar și așa merită să aflăm și restul concluziilor, ca să știm ce ni se întâmplă:

Cele mai mari și cele mai mici salarii din România. Unde sunt...

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în sectorul fabricării produselor de cocserie şi al produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (5.633 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.165 lei), potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS), citat de Agerpres.

În luna decembrie 2015, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.930 lei, cu 10,2% mai mare decât în luna noiembrie 2015, iar cel net de 2.114 lei, în urcare faţă de luna precedentă cu 196 lei (+10,2%).

Ce face Leul luni dimineață în bănci și la bursă. Cât de lungă va fi pauza până la următoarea febră

Euro se străduie să crească peste pragul de 4,49 lei pe piaţa interbancară. Era 4,4935 lei la ora 8,45  în creștere de la 4,4915. 

Cursul euro este oricum sub minimul anului atins, vineri, de media BNR. Banca Naţională a României (BNR) a anunţat vineri un curs de referinţă de 4,5013 lei/euro, 4,0583 lei/franc elveţian şi 4,0240 lei/dolar.

Ne întoarcem la curs după două cuvinte despre burse: Ne putem aștepta la o deschidere în creștere ușoară, la Bursa de Valori București. De fapt, la o încercare de a reveni deasupra unui anume prag, peste care sunt permise speranțele de reluare a creșterii.

Ne amintim ce spunea nu prea demult analistul nostru tehnic preferat: că leul poate căpăta putere până spre 4,517, poate chiar și mai jos, dar asta nu ar însemna mare lucru, câtă vreme euro nu scade sub 4,47 lei. Abia atunci „am relua scenariul favorabil leului și pe termen mediu / lung”, îi spuneau lui lui Dan Rusu indiciile analizei tehnice.

Ei, suntem acum la 4.49. I-am crede și  pe analiștii de la  Erste când ne spun (de multe luni încoace) că văd cursul mediu la 4,48 în primul trimestru din 2016. Dar cât de jos și pentru cât timp va fi tare Leul, ca să ajungă la această medie?

Scandalul ambalajelor ia o întorsătură semantică. „Nu te amendez, incultule, te taxez!” spun niște autorități incompetente

Ne-a cam lovit vestea că alimentele se vor scumpi cu vreo 30%, din cauza unor defecțiuni pe traseul taxării ambalajelor poluante? Nu prea. Suntem doar scandalizați, ca de obicei.

Nici nu am înțeles mare lucru din scăderea TVA-lui,  așa că de ce să nu crească prețurile peste cât erau înaintea reducerii TVA- ului?

Niște funcționari nu și-au făcut treaba la timp, nu au supravegheat, monitorizat și luat la timp măsurile necesare și acum dau, zău așa, nu amenzi, să nu îi înțelegeți greșit, nevinovații de ei... Cer contribuții!!!...

Tupeul conțopistului care doarme pe banii tăi! Și ai mei!!!...

Uite știrea:

Operatorii economici care pun pe piaţa naţională ambalaje „nu plătesc sancţiuni la Fondul pentru Mediu, ci taxe sub forma unor contribuţii pentru nerealizarea obiectivelor de valorificare sau reciclare”, a precizat Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), la solicitarea Agerpres.

Isărescu: Nu cred că Legea dării în plată ar strica, dacă s-ar referi la cei care au probleme reale

„Legea dării în plată, dacă va fi aprobată în concordanţă cu expunerea de motive, adică să se refere la cei care au probleme reale, nu ar strica”, a declarat în această după amiază Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), citat de Agerpres.

Legea dării în plată nu ar „face neapărat dreptate între debitori şi bancă, iar instituţiile bancare îşi asumă riscuri enorme, atunci când acordă credite din banii deponenţilor”, potrivit șefului BNR.

De parcă din grijă pentru banii deponenților fac băncile în așa fel încât, atunci când îți ajunge la termen un depozit, te întorci acasă cu mai puțin decât ai adus.

Ce mai zice Guvi?

De ce fac abuzuri inspectorii fiscali? Pentru că au targeturi, ca echipele de vânzări, răspunde un expert KPMG. Ce și cui vând?

„Rațiunea de căpătâi a inspectorilor fiscali a ajuns să fie realizarea targetului, ca o echipă de vânzări, în loc să constate respectarea legii. Este o pervertire a rolului lor esențial”, a declarat, în cadrul conferinței TaxEU,  Dragoș Doroș, director în cadrul KPMG, citat de Profit.ro. Doroș a deținut, anterior, funcții în Ministerul Finanțelor.

Problemele care apar în relația cu inspectorii fiscali sunt cauzate de faptul că aceștia au stabilite target-uri, potrivit lui Dragoș Doroș. KPMG este una dintre cele mai mari patru firme de consultanță și audit din lume.

„De aici pleacă tot. Inspectorii vor să constate sume. Pentru că vor să constate sume cu orice preț, fac abuzuri, nu citesc legea”, a mai declarat Dragoș Doroș

TOP3 Cum citești cele mai importante trei știri pentru banii tăi, din 5 Februarie 2016

Pentru unii, cea mai bună știre de azi este cea pe care am dat-o eu ieri, dar n-o să fac mare tam – tam din asta:
Creșterea economică din 2016 este „dopată de măsuri fiscale nesustenabile” - economistul șef al BNR
Știrea este bună în continuare și am spus ieri de ce.

Acum:

LOCUL 1
Persoanele fizice cu datorii mai mari de 100 de lei la Fisc vor fi trecute pe o listă publică

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a adoptat procedura de publicare a listelor datornicilor la bugetul de stat, în conformitate cu prevederile noului Cod de procedură fiscală, scrie Economica.net.

Nu doar că ar însemna că te facă de rușine pentru o sută de lei, dar ar putea să te facă de rușine pe nedrept.

Cum citești asta: Creșterea economică din 2016 este „dopată de măsuri fiscale nesustenabile” - economistul șef al BNR

Cifrele care exprimă valoarea produsului intern brut (PIB) pe 2015 şi 2016 sunt „dopate” cu măsuri fiscale şi monetare, care se vor dovedi nesustenabile, pentru că vor duce la creşterea costurilor cu datoria publică şi, implicit, la diminuarea bugetelor pentru sectoarele vulnerabile, susţine economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, citat de Agerpres.

Expertul de la BNR (unul dintre cei mai onești, de altfel) face aluzie la faptul că PIB-ul crește pentru ca am făcut noi mai multe cumpărături, prin hipermarketuri, și nu pentru că am fi produs mai multă valoare pe acolo pe unde lucrăm. Și nici pentru că am fi vândut-o mai bine.

Am cumpărat mai mult, pentru că s-a redus TVA-ul și pentru că au crescut și salariile (mai ales la bugetari).

Și de ce este nesustenabilă creșterea asta? Și ce este aceea sustenabilitate?

Înseamnă, pe scurt, că o să ne coste mult, mai târziu, creșterea asta.

Un nou maxim pentru cursul euro - poate la vară. Ce face Leul Joi dimineață

Euro cota puțin peste pragul de 4,51 de lei, pe piața interbancară (4,5119 la ora 8,55) și temerile că ar putea bate maximul istoric s-au disipat.

„Cred ca varful istoric se amana, pentru moment, dar sunt sanse ridicate de a il vedea atins si chiar depasit in T2 sau T3. Estimarea noastra in acest moment include o perioada de cvasi-stabilitate pe termen scurt, insa  este previzibil un mediu mai volatil incepand din primavara, condus de mediul global”, spune, de la Londra, Claudiu Cazacu, analistul șef al casei de brokeraj XTB România.

Pe piața interbancară, maximul absolut pentru euro rămâne cel din 3 august 2012 , de la 4,6263 lei

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,5137 lei/euro, 4,0633 lei/franc elveţian şi 4,1296 lei/dolar.

TOP3 Cele mai importante știri financiare ale dimineții și cum le citim. Diferența dintre „profitul lor” și prețul nostru

Iată TOPUL 3 al știrilor de finanțe personale din dimineața de Miercuri 160203. Am căutat repede cele mai importante știri financiare ale dimineții, importante ca să înțeleg ceva din banii mei.

Pe LOCUL I 

Profit.ro  a trimis știrea importantă care ne face să sperăm la răspunsul întrebării: „Care este cel mai bun credit pentru mine”, după ce va fi terminat de explicat care este „cel mai bun credit pentru bănci”.

Aveți răbdare până la al treilea paragraf.

Al doilea îmi transmite cu măiestrie evidența că apa fierbinte este caldă: „atenția bancherilor față de darea în plată s-a mutat de la portofoliul curent la cel viitor. Căci doar asta a arătat Raiffeisen Bank cand a mărit avansul pentru creditele imobiliare la 35% la lei și la 40% la euro, „cu 20 de puncte procentuale față de cerințele anterioare“, spune colegul Mihai Baniță.

Și, totuși, ce este important în acest articol? Achtung! În al treilea paragraf aflu că...

Variante de portofolii de vreme rea pe piață

Patru manageri de investiții și un broker spun că pierderile bursiere din primele trei săptămâni ale anului nu ar fi decât corecții. E drept, corecții foarte severe la excesele anterioare. Eu îi citez în Economistul.

„Cele mai potrivite plasamente cu un orizont investițional de minim trei ani se vor putea realiza tot în active financiare de tipul equity (valori mobiliare, acțiuni – n.r.). Prima parte a acestui an s-ar putea să aducă din nou oportunități importante în ceea ce privește acțiunile listate pe piața BVB”, spune Adrian Danciu, directorul societății de administrare a investițiilor SAI Broker Cluj Napoca. Urmează sezonul dividendelor la Bursa din București.

Managerii români cred că vor face mai multe angajări, deși perspectivele globale sunt sumbre

Jumătate din directorii de companii din România „sunt foarte încrezători în creșterea veniturilor pentru companiile lor pe parcursul următoarelor 12 luni”, conform rezultatelor sondajului anual al PricewaterhouseCoopers (PwC), intitulat Global CEO Survey 2016. Tocmai am scris asta în Economistul.

Ca urmare, 56% dintre directorii executivi locali și-au exprimat intenția de a crește efectivul de personal în următoarele 12 luni, în timp ce numai 18% intenționează să facă reduceri de personal în cursul acestui an.

Proporția managerilor care se așteaptă la venituri mai mari a crescut cu șase puncte procentuale față de anul trecut (44%) și este cu 15 puncte procentuale mai mare decât media globală (35%). „Prin urmare, directorii de companii din România sunt printre cei mai optimiști lideri de afaceri din lume, imediat după cei din India și Spania, însă cu mult deasupra celor proveniți din Europa Occidentală sau de Est“, remarcă autorii studiului citat.

Ce face Leul marți dimineața, în bănci și la Bursă. După volatilitatea nebună de luni

Euro pare că nu s-a trezit pe piața interbancară, după ce aseară s-a repliat confortabil  peste pragul de la 4,52 lei,  În această dimineață, euro este cotat la 4,5237 lei, (la ora 8,39), aproape cât era aseară.

Auspiciile în care debutează ziua nu sunt,  însă, prea favorabile monedelor mici. Prețul țițeiului a scăzut din nou, economiile lumii nu prea își găsesc mușterii pentru mărfurile lor.

Pe piața de Capital, marii speculatori se așteaptă ca indicele bursei din Londra FTSE 100 să deschidă cu 0,6 % mai jos decât a închis luni 1 februarie, indicele DAX din Frankfurt cu 0,7% mai puțin, în timp ce indicele CAC40 din Paris este văzut cu 0,6 % mai jos.

Jocurile Euro sunt descrise pe larg în:

DESCOPERĂ BANII: Euro va forța deprecierea leului până dincolo de 4,55. Care poate fi replica Leului

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat luni un curs de referinţă de 4,5320 lei/euro, 4,0838 lei/franc elveţian şi 4,1723 lei/dolar.

Bursa de Valori București (BVB) va deschide și ea mai degrabă în jos după ce ieri a mai recuperat 0,86% din pierderile de vineri, conform indicelui său de referință (BET), acum situat la 6.322 de puncte.

Indicele a mai corectat din cădere. Este totuși sub pragul de Suport de la 6.400 de puncte, care mai dădea cele mai mari speranțe de reluare a tendinței de creștere.

Sub pragul de 6.000 de puncte, speranțele unei reveniri dispar pentru multă vreme, din punctul de vedere al analizei tehnice.

Vezi explicații în capitolul DIDACTICE, mai jos

„Corecția s-a precipitat spre jumătatea lunii, când indicele BET a atins Suporturile prevazute de noi ca target (6.400 – 6.280 de  puncte) și chiar le-a forțat, coborând pentru un scurt timp pînă la pragul psihologic  de la 6.000 de  puncte”, scrie Dan Rusu în raportul lui de luni, de unde am luat și graficul din stânga..

DESCOPERĂ BANII: Euro va forța deprecierea leului până dincolo de 4,55. Care poate fi replica Leului

Leul a câștigat cinci bani în prima zi de februarie, într-o zi de volatilitate nebună pe piața valutară interbancară.

Luni, euro a început ziua de luni la 4,5738 lei și o încheie, 13 ore mai târziu, la 4,5232 (la ora 21 era de patru ore la acest nivel).

Ziua aproape că s-a încheiat și, după ce volatilitatea nebună a trecut, putem asimila mai tihnit indiciile tehnice găsite de analistul Dan Rusu de la BT Securities, încă de dimineață. (v. cap DIDACTICE, pentru explicații)

Raportul lui Dan Rusu de luni dimineața spune că rămân valabile obiectivele euro de a ajunge la 4,55 – 4,56 lei.

CLIK pe POZĂ

Totuși, leul poate căpăta putere până pe la 4,517, poate chiar și mai jos, dar asta nu ar însemna mare lucru, câtă vreme euro nu scade sub 4,47 lei. Abia atunci „am relua scenariul favorabil leului și pe termen mediu / lung”.

Interesant este că și Erste Group Research încă mai prevede, ca acum două luni, o medie a cursului euro de 4,48 lei în primul trimestru din 2016  și scăderea la 4,45 lei abia  în trimestrul al treilea din 2016.

Cu alte cuvinte, Erste nu și-a schimbat vederile și crede că febra din ultimele două luni se va potoli.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat luni un curs de referinţă de 4,5320 lei/euro, 4,0838 lei/franc elveţian şi 4,1723 lei/dolar.

Știm de ce leul a fost cuprins de slăbiciune în ultimele două luni?

Unul dintre cei mai mari bancheri ai lumii vine la București. O fi interesat de CEC?

Palatul CEC, Foto-Elmomat

Uite un mic exemplu de lectură a unei știri financiare...

Preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Suma Chakrabarti, vine în România, în perioada 1- 2 februarie 2016, pentru discuţii cu oficialii români şi cu partenerii de afaceri, se arată într-un comunicat al băncii remis Agerpres.

Și?

BERD este atât de importantă pentru România, pentru Europa și pentru lume, încât nici nu contează unde se află în topurile bancare după valoarea activelor.

BERD este unul dintre marii finanțatori ai României, măcar și pentru că, dacă bagă bani într-un proiect, atunci brusc acel proiect devine mai demn de încredere.

Așa a ajuns Electrica (EL) cea mai mare privatizare prin Bursă. Întretimp,  investitorii străini au devenit dezamagiti din cauza comportamentului abuziv al funcționarilor de stat, care chipurile ne reprezintă interesele (statul mai are 49% din acțiunile EL). Niște tipi de prin ministere, care se cred bulibașe pe banii noștri, vor să mai tragă sforile.

O fi venind șeful BERD din cauza asta?

Sau poate din cauza CEC Bank, a cărei privatizare este cam în ceață, pentru că alți tipi influenți nu  prea ar mai vrea BERD în ecuația privatizării parțiale a CEC și a listării la Bursă?!

Unde se implică BERD și Bursa, acolo transparența este o lege!

Or fi nemulțumiți belferii respectivi că la Electrica s-au respectat niște reguli de fair play (se cheamă guvernanță corporatistă) și nu mai pot oareșicare persoane infuente să-și facă de cap?! Și atunci nu mai vor să se procopsească cu BERD la CEC?!

Căci așa mi-au spus niște profesioniști serioși din piață, recent....