„Cele mai mici bănci plătesc cele mai „mari“ dobânzi. Cu cea mai mare dobândă plătită la un depozit la o lună îţi poţi cumpăra o pâine. Cea mai mică bonificaţie, de 0,1%, nu oferă nici măcar un câştig cât pentru un pachet de şerveţele”.
Vi se pare destul de doct titlul de mai sus? Bun de contrariat poporul? Amețitor și cu atât mai dezamăgitor cu cât apare în ZF?
Din start, titlul induce în eroare. Din dorința de a fi cât mai emoționant, autorul a făcut comparații, iar dorința de a fi corect îl va fi împins pe autor în ispita unui titlu lung.
Rezultatul a fost un titlu monstruos de lung și faptul că, deși lung, titlul este înșelător, deci greșit. Pică în eroarea clasică de a emite proporții fără a le preciza referința.
Să ne înțelegem, comparația cu costul unei pâini este doar emoționantă, nu și corectă. Știe cineva care este cea mai scumpă pâine din România?
Să fie clar: 0,1% poate însemna o sumă uriașă pentru mulți dacă este 0,1% dintr-un miliard: 0,1% dintr-un miliard înseamnă un milion. Dimpotrivă, 0,1% dintr-un leu înseamnă 0,1 bani. Adică 0,1% din 100 de bani.
Invers, 50% poate însemna mult dacă este din un miliard, dar înseamnă, în fond, cam la fel de puțin dacă este dintr-un leu.
Intenția autorului a fost să impresioneze cu dimensiunea minusculă.
Iată de ce titlul este doar uluitor, în sensul rău al meseriei de jurnalist. Este cu atât mai rău cu cât se folosește de o figură de stil, comparația.
Autorul s-a folosit de comparație ca de o scuză. Cum ar fi... el „oferă totuși o referință, ce-o fi având Ionescu cu el” - s-o fi întrebând vreun oarecine.
În realitate, comparația are doar rolul de a produce senzație, „trafic” și nu relevanță.
Senzația îl face pe cititor să dea click și site-ul s-a ales cu un plus la statistica aducătoare de reclamă.
Și asta tocmai pentru că titlul a contrariat cititorul. I-a indus subliminal dilema: „cât de mulți bani s-ar putea da pe o pâine” în România?
Și deja mecanismul Poienii lui Iocan începe să funcționeze, din nou în favoarea numărului de click-uri.
Sunt convins că unii pot cumpăra o pâine de mulți euro. Comparația nu-l salvează pe autor de contravenția de misleading.
După click-ul pe titlul de mai sus, din text cititorul află mai întâi o banalitate și se pricopsește apoi cu o informație falsă.
Mai toată lumea știe că „Dacă instituţia de credit practică comision de deschidere, câştigul din dobândă va fi complet şters. Ba mai mult, clientul tot va trebui să scoată bani din buzunar pentru a-şi ţine banii o lună la bancă, iar asta chiar dacă România nu experimentează „încă“ dobânzi negative”.
Jurnalistul de la ZF nu-și citește ziarul, care a scris de ieri că „Dobânzile negative au ajuns în România! ”Am vrut să fac un depozit în euro, dar am primit ofertă de dobândă cu minus. Contrazice tot ce am învăţat la Facultatea de Finanţe”, spune managerul unui fond de investiţii”.
Cum Să Faci Un Leu a preluat de îndată știrea.
Dobânda este prețul banilor împrumutați. Bonificația este un premiu.
Vom lua definițiile din DEX, ca să nu fim acuzați de părtinire:
„BONIFICÁȚIE s. f. 1. bonificare. 2. compensație în bani pentru o daună, reprezentând o reducere sau o mărire a unui profit. 3. (sport) avantaj constând din îmbunătățirea timpului realizat, acordat primului sau primilor clasați, într-o competiție. (< fr. bonification)
DOBẤNDĂ, dobânzi, s. f. 1. Sumă de bani care trebuie plătită sau primită pentru utilizarea banilor, în cadrul unei datorii, în legătură cu un depozit etc. ◊ Expr. A plăti (cuiva) cu dobândă = a se răzbuna cu prisosință și violență (pe cineva) pentru o pagubă sau o suferință. 2. Câștig, folos, profit. Mai bine cu un om vrednic la pagubă decât cu un mișel la dobândă. ♦ Cantitate dintr-un produs oferită (cumpărătorului) în plus. 3. (Înv.) Pradă de război. – Din dobândi (derivat regresiv). ”
Știrea adevărată apare abia în al doilea paragraf al articolului, și acolo incompletă:
„Unele dintre cele mai mici bănci din sistemul bancar (TBI Bank, Intesa şi Banca Feroviară) oferă cele mai mari bonificaţii la un depozit de 1.000 de lei constituit pe o perioadă de o lună,...”
Ar fi trebuit să aflăm cât, dar urmează un fel de explicație:
„... însă chiar şi cu aceste bonificaţii catalogate drept „mari“ faţă de restul câştigurilor acordate de celalalte bănci, clientul tot va scoate bani din buzunar dacă doreşte să-şi depoziteze banii pe această scadenţă”.
Mai departe ZF.ro comite cel puțin impolitețea de a nu posta un link activ al Conso.ro, care i-a făcut aproape tot articolul de mai sus.
Cum supraviețuiești
Repetându-ți toate întrebările puse, sau și numai insinuate mai sus.
Sau întrebându-mă pe mine cum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu