miercuri, 17 februarie 2016

Recolta dividendelor va încinge, totuși, spiritele la Bursa din București, în curând

Bursa de Valori București a revenit la cunoscuta apatie după marea sperietură din 9 februarie, când de fapt s-au făcut vânzări de 14 milioane de euro (echivalent).

Chit că, desigur, în piață au fost și cumpărători care au speculat panica din acea zi, suntem departe de efervescența din alți ani. Altădată, sezonul dividendelor deja ar fi început la Bursa de Valori București (BVB).

Așteptarea dividendelor ar trebui să anime, totuși, sesiunile de tranzacționare de acțiuni - scriam acum vreo două săptămâni, pentru revista Economistul. Am păstrat titlul articolului care abia a apărut acum.

Să sperăm că formatiunea „double bottom“, pentru care am postat graficul de mai sus, nu ne va înșela.

Nu a expirat absolut nimic, din câte îmi spuneau meseriașii și scriam atunci.

Jucătorii anticipează gradul de repartizare în dividende a profitului net și își fac socotelile la ce preț ar putea cumpăra avantajos.

În plus, în acest an apar și stimulente fiscale: impozitul pe dividende a scăzut de la 16% la doar 5%, iar de cota de 5% de CASS sunt scutiți în 2016 cei care au venituri din alte surse.

Iată ce îmi spuneau Mihai Purcărea, directorul de investiții al Erste Asset Management, Ovidiu Dumitrescu, directorul general adjunct al casei de brokeraj Tradeville, Octavian Molnar, directorul general de la IFB Finwest, Marius Pandele, analistul unei alte mari case de brokeraj independente, Prime Transaction:



Oricum, „scăderile de cotații înregistrate în ultima perioadă înseamnă creșterea  randamentului dividendului, fapt ce, în final, reprezintă o volatilitate mai mică a prețului acțiunilor plătitoare de dividend”, scrie, în răspunsul său pentru revista Economistul, Mihai Purcărea, directorul de investiții al Erste Asset Management, cea mai mare societate de administrare a investițiilor din țară.

„Într-adevăr, cum randamentul dividendului este dat de raportul dintre dividendul estimat și cotația acțiunii, acesta poate să crească în mod „artificial” într-o perioadă de scădere a piețelor. Totuși, pentru un investitor care încă nu deține acțiuni la o anumită companie și încearcă să estimeze câștigul dintr-o viitoare investiție, randamentul dividendului trebuie luat în calcul. Dacă piața își revine, dividendul se va adăuga la câștigul total. Dacă piața continuă să scadă, dividendul poate atenua, măcar parțial, pierderea”, a explicat Ovidiu Dumitrescu, directorul general adjunct al casei de brokeraj Tradeville.

Randamente

Brokerii și investitorii se așteaptă la randamente ale dividendului de 5 – 10% la majoritatea acțiunilor care merită să fie urmărite în acest scop. Astfel de randamente sunt de câteva ori mai mari decât rata anuală a dobânzii la depozitele populației pe termen de un an, care se apropie de 1%.

Companiile urmărite pentru dividende sunt în principal societățile de investiții financiare (SIF), companiile de stat care trebuie să respecte prevederea legală de a aloca pentru dividende cel puțin jumătate din profitul net din anul anterior și alte companii profitabile, care doresc să-și păstreze un acționariat fidel cu planurile lor.

„Este de așteptat ca randamentul mediu al dividendelor din energie să fie comparabil cu cel de anul trecut, excluzând desigur din calcule OMV Petrom (simbol bursier SNP), care suferă din cauza scăderii prețului petrolului. SIF-urile vor da, probabil, dividende la randamente de 5 – 7 %”, a estimat Octavian Molnar.

Și anul acesta, companiile de stat ar trebui „să rămână într-un top orientativ al dividendelor, chiar dacă ar plăti numai minimul cerut de lege. Fruntașe ar fi companiile de utilități precum Transelectrica (TEL) și Transgaz (TGN), ale caror modele de business le oferă o stabilitate ridicată a veniturilor reglementate. În cazul acestora, randamentele brute de circa 8%, vor fi mult peste dobânzile oferite pentru depozitele bancare în lei. Transelectrica (TEL) și Transgaz (TGN) ar fi urmate îndeaproape de Romgaz (SNG) și de Electrica (EL), cu randamente de circa 6%”, a estimat Ovidiu Dumitrescu, directorul de la Tradeville, de asemenea o societate de brokeraj proeminentă, care nu face parte din vreun grup bancar.

Transelectrica (TEL) și Transgaz (TGN) sunt companiile care operează monopolurile transportului de electricitate, respectiv de gaze naturale, pe magistralele naționale, iar veniturile lor sunt afcetate de tarifele reglementate de Autoritatea Națională pentru Energie (ANRE). Romgaz este producătorul național de gaze naturale, care asigură împreună cu OMV Petrom exploatarea resurselor naționale. Electrica (EL) este holdingul care include filialele, rămase neprivatizate, de distribuție de electricitate în regiunile Muntenia Nord, Transilvania Sud și Transilvania Nord. Electrica (EL) a atras de la Bursă capital de circa 435 de milioane de euro și, ca urmare, statul a mai rămas cu puțin peste 49% din totalul acțiunilor EL.

Pe de altă parte, „la SIF-uri e mai mereu dificil de anticipat politica de dividende, din cauza acționariatului fragmentat, format din categorii de investitori cu viziuni complet diferite. În cazul Fondului Proprietatea (FP), după scăderea impozitului pe dividende la 5%, distribuția de numerar  nu mai oferă un avantaj fiscal atât de mare investitorilor”, a declarat, pentru revista Economistul, Marius Pandele, analistul unei alte mari case de brokeraj independente, Prime Transaction.

Fondul Proprietatea este de doi ani într-o campanie de distribuție de numerar obținut după anularea de acțiuni proprii răscumpărate și prin reducerea în consecință a capitalului social.

La rândul lui, Mihai Purcărea, directorul de la Erste Asset Management, se așteaptă „ca sectorul de utilități (TEL + TGN) să ofere un randament al dividendului de peste 7%, în ciuda faptului că au avut loc scăderi de tarife pe parcursul anului 2015. Companiile de utilități au reușit să înregistreze performanțe bune, fie datorită scăderii cheltuielilor, fie datorită creșterii consumului de energie electrică”.

Mai mult, Romgaz (SNG) ar putea ajunge cu randamentul dividendului până spre 10%, în ciuda faptului că profitul pe 2015 să fie „sub cel din 2014, din cauza scăderii consumului de gaze, a prețului acestora precum și a constituirii de provizioane pentru creanțele neîncasate”, a mai scris Mihai Purcărea în răspunsul dat revistei Economistul.

În rest, ar urma ca „băncile să reia plata dividendelor. Conform declarațiilor managementului, BRD ar putea distribui în jur de 50% din profit, în timp ce de la Banca Transilvania (TLV) ne așteptam să distribuie 25% din profit”, estimează directorul de la Erste Asset Management.

Cât despre OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie a României ar putea chiar să nu mai distribuie dividende, căci ar putea închide anul 2015 „cu un profit contabil negativ, atât din cauza evoluției cotației petrolului, dar mai ales a ajustărilor de depreciere pentru activele aferente producției”, a mai declarat Mihai Purcărea.

Ar mai fi de monitorizat companiile mai mici, dar adeseori generoase în dividende, de care ne vom ocupa într/un articol următor.

Una peste alta, „la capitolul dividende, Romania sta destul de bine in anul 2016. Dacă ne uităm la Europa Centrală și de Est, România are cel mai mare randament așteptat, de peste 5%, urmată îndeaproape de Cehia, în timp ce în  Polonia randamentul așteptat al dividendului este de sub 4%”, conchide Mihai Purcărea, de la Erste Asset Management.

Jocurile recesiunii

Prăbușirea piețelor din acest început de an a provocat deja numeroase comentarii care văd iminentă o nouă recesiune, în condițiile în care cea declanșată în 2007 – 2008 abia s-a încheiat. Există opinii conform cărora noul ciclu de creștere, nici nu a fost confirmat, în condiții monetare normale, atâta vreme cât Federal Reserve abia a început normalizarea regimului dobânzilor, după ani buni în care a finanțat sistemul financiar la costuri aproape nule.

Banca Centrală Europeană abia și-a declanșat campania de stimulare a economiilor zonei euro cu dobânzi aproape de zero și, din Japonia a venit mutarea extremă a ratelor de dobândă negative.

„Suntem în criză deja din august anul trecut (când au căzut bursele chineze, n.r). Nu cunoaștem dimensiunile crizei, dar suntem în această situație. S-au aglomerat prea mulți factori. Mai întâi presiunea politică occidentală pe Rusia, care trăiește din vânzarea materiilor prime. Apoi, presiunea pe prețul petrolului și ritmul de creștere al economiei chineze a devenit nesustenabil, situație valabilă și la celelalte economii din grupul BRIC”, spune Octavian Molnar.

Având în vedere indicatorii macroeconomici publicați în ultimele luni, „perspectiva unei recesiuni este încă îndepartată, atât la nivel global, cât și al zonei euro și al României. Deocamdată, asistăm doar la o încetinire a creșterii economice și la turbulențe pe piețele financiare”, crede Ovidiu Dumitrescu.  În fine, Marius Pandele consideră că o amenințare iminentă a recesiunii ar fi o „viziune apocaliptică”.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu