luni, 21 martie 2016

DESCOPERĂ Fascinanta lume a celor șapte păcate, care îi amenință pe investitorii începători

Niște oameni, nu neapărat curajoși, dar responsabili cu banii lor, probabil că abia descoperiseră că există bursa (poate abia auziseră de ea), atunci când au venit la un forum recent organizat pentru investitorii individuali.

Ori probabil că știau deja că Bursa este vie și palpitantă, dar  noțiunile elementare ale investiției nu le erau tocmai familiare.

Dovada: înainte de orice secrete ale bursei, au fost atrași de drumul parcurs spre răspunsurile la întrebări precum:

Cum îți câștigi siguranța financiară?

Ce forță ai să obții venit pasiv?

Care este averea ta netă?

Cum să economisești dacă nu-ți ajung banii?

Și li s-a răspuns la întrebări.

Au fost nesperat de multe zeci de investitori începători sadeá, care au rezistat până în după amiaza acelui forum, când a început sesiunea care le-a fost dedicată.

În sesiunea respectivă a fost fascinant spectacolul interacțiunii neinițiaților cu informațiile, cunoștințele și pildele care li s-au livrat prin Experiența Burcash. Cunoscutul coach a ținut capul de afiș în sesiunea respectivă și mi-a inspirat o reluare a temei mele favorite:

Cele șapte păcate care îi amenință pe investitorii începători la Bursă
...într-un articol scris, ca urmare, pentru Burcash.ro.

Înainte de păcate, însă, în articol am selectat virtuțile  răspunsurilor la întrebările de mai sus, așa cum  le-a livrat Burcaș. Eusebiu Burcaș. Și nu numai el

Experiența în cauză a fost împărtășită la Forumul Investitorilor Individuali, organizat de Bursa de Valori București (BVB). Unde am livrat la rândul meu o pildă despre Cum se citesc știrile financiare



Redau articolul deja apărut în Burcash.ro, care face cronica sesiunii de la Forum invocate mai sus:

Acei oameni de toate vârstele și-au pus speranța în evenimentul amintit pentru  a-și apropia  dezlegarea secretelor bursei.

Expertiza Burcash a fost relevantă pentru ei, după cum s-a văzut în felul în care au reacționat.

Un anume grad de siguranță financiară îl asigură unui om banii strânși măcar cât să fie suficient de mulți, încât să acopere traiul zilnic pe o perioadă de cel puțin șase luni. „Adică să asigure cheltuielile menținând stilul de viață la aceleași standarde”.

În schimb, „în zona de independență financiară se află doar cei pentru care venitul produs de ceea ce dețin acoperă toate cheltuielile”. Detaliile sunt ușor de găsit în e-book-ul „Controlează-ți banii! Drumul tău de la haos la siguranță financiară”.

Întrebările investitorilor începători prezenți la Forumul Bursei și felul în care răspundeau la provocările lectorului au avut ceva din fascinația inocenței începutului de lume.

Venitul pasiv este acela pentru care ai muncit o perioadă, după care doar l-ai încasat”, a răspuns o tânără din sală.

O definiție Burcash clasică sună așa: „Venitul pasiv este cel pentru care trebuie să muncești o oră pe zi. Chiria pe care o încasezi pentru un apartament este un venit pasiv, pentru că mai trebuie să dai din când în când pe acolo, să vezi dacă nu cumva chiriașul a plecat cu mobila”.

Ce înseamnă averea netă?


„Ce am minus ce datorez”, răspunde un investitor. Foarte bine. Numai că averea netă nu este un indicator, ci o fotografie la minut: ce deții ACUM, față de ce datorezi tot ACUM.

Se poate să dea cu minus pentru mulți, care au cheltuieli și datorii mai mari decât valoarea caselor pentru care s-au împrumutat.

Activul net = Valoarea activelor minus valoarea pasivelor la un moment dat.  

În România: 14.700 de dolari (media pe persoanele de peste 18 ani). Ungurii au cam 15.000, bulgarii sunt tot pe acolo și topul este condus detașat de elvețieni cu peste 200.000 de dolari.

Cum să economisești?


Ei, în acest moment, participanții au fost surprinși de simplitatea soluției.

Mai toată lumea se plânge că nu mai rămân bani de pus deoparte, pentru că se duc toți pe cheltuieli.

Acestor oameni nu le mai rămân bani de economisit (E), pentru că, în cel mai fericit caz, veniturile (V) sunt egale cu cheltuielile (C).

V – C = E = 0, 

Sau = Datorii, adică -E.

Ecuația economisirii veritabile îți propune însă altceva: din veniturile (V) să scazi banii pe care vrei să-i economisești (E), și abia după aceea ce mai rămâne împarți pe cheltuieli (C).

V - E = C


Abia așa îți dai seama care sunt cheltuielile vitale și care sunt răsfățurile la care poți renunța ca să economisești și să-ți atingi scopurile.

Intră în acest joc și vei economisi din ce în ce mai mult.

Și ca să ai și mai multe șanse să îți atingi scopurile vei investi banii pe care îi economisești.

Ce-ți trebuie ca să fii investitor?

Bani, să ai ceva bani puși deoparte, PESTE cei care ar trebui să-ți asigure o viață confortabilă pe timpul celor șase luni de grație, în care ai putea fi liber de contract.

Și ce mai trebuie?

„Curaj” -  vine  din sală un răspuns.

„Credință” – vine un altul, care stârnește imediat amuzamentul general. Soluția ar fi să investești o parte din bani în acatiste?

Este asta o probă de inocență? Sau de confuzie a termenilor: omul a vrut să spună speranță, nu credință? Speranță că banii, odată investiți, se înmulțesc. Cumva automat. Nimeni nu se apucă să facă ceva din deznădejde, desigur, dar emoțiile și senimentele intervin altundeva.

Nu.

Mai ai nevoie de pricepere, de cunoștințe și de disciplină. Ideea  este să devii stăpânul propriilor emoții. Cum?

„Să ai un plan bine stabilit”

Mai precis, ce să ai bine stabilit?

O LIMITĂ. Până unde te întinzi cu lăcomia și cât rabzi frica de pierdere.

Ai cumpărat o acțiune la prețul de un leu. Cât vrei să câștigi din  asta? Doi lei – nu fi prea lacom! De unde știi că valoarea acțiunii, deci a companiei s-ar putea dubla?

Te sfătuiești cu brokerul, dacă nu poți să-ți faci singur calculele.

Cum lucrează LĂCOMIA, dacă nu ți-ai stabilit limitele?

Lucrează împotriva ta și când ți le-ai stabilit. Darămite dacă nu.

Ai stabilit o limită la care ești mulțumit de creștere? Bun.

„Orice s-ar întâmpla, vând când prețul ajunge la 1,2 lei. Gata! Marchez profitul. Îl încasez și plec acasă. Văd eu ce fac cu banii, cu profitul. Pot eventual să reinvestesc suma inițială. Dar profitul - gata! E al meu”.

Lăcomia mea va fi de altă părere. Că să mai aștept, că uite ce mai crește, că o fi că o păți.

NU! Am stabilit că vând la 1,2 lei. AȘA FAC!

Îți dai seama în ce haos te-ai plasa încazul în care nu ai avea limita de take profit?

Disciplina este unul dintre cele mai importante lucruri la bursă. La fel de important ca analiza, calculele, informațiile și celelalte.

Cam la fel lucrează și FRICA. Acțiunea începe să scadă. O groază de știri te bagă în panică și vinzi alandala. Apoi îți pare rău când se dovedește că scăderea a fost doar o corecție.

FRICA poate să lucreze  chiar mai pervers: pierzi, ți-e frică de pierdere și speri că se oprește scăderea...

Dacă acțiunea începe să scadă și ajunge la 0,8 și nu te înduri s-o vinzi și ajunge la 0,7...0,6....0,5.... În 2008 și 2009 mulți au pierdut 90% din ce aveau în 2007.

Pentru că nu au avut prag limită de stop loss. Un prag de limitare a pierderilor. La care, orice ar fi spus oricine, oamenii să fi vândut.

Nu știi la cât să-ți fixezi pragul limită de stop loss?

Te sfătuiești cu brokerul. El știe și câteva reguli... așa cum sunt cele ale lui Fibonacci.

Cu brokerul oricum trebuie să ții mereu legătura. Apar mereu știri, fie entuziasmante, fie catastrofale, iar brokerul te poate aduce cu picioarele pe pământ, sau  te trage de urechi la suprafață din nisipurile mișcătoare.

Și mai ales brokerul îți face profilul de risc. Acesta este primul lucru pe care trebuie să i-l ceri brokerului cu care vrei să lucrezi.

Și s-a văzut și cât de important este să-ți începi aventura la Bursă asistat de un broker, și mai ales de brokerul care ți se potrivește. S-a văzut mai departe, din  ce a urmat sâmbătă la secțiunea de începători a Forumului Bursei.

În afară de detaliile tehnice (comisioane, accesul în piață). Ar mai fi de adăugat ceva:

Cele şapte păcate ale investitorului începător la Bursă

- așa cum le-am aflat de la brokeri, pe parcursul anilor –

1. Riscă siguranţa vieţii de zi cu zi

Nici un investitor nu trebuie să rişte decât cel mult ce are peste echivalentul a şase luni de cheltuieli curente inclusiv un coeficient de „neprevăzute”.

2. Nu are nici un plan  

Banii trebuie scosi din piață la un anumit dat stabilit rezonabil, pentru un anume scop. Având în vedere și limitele de mai sus.

3. „Joacă“ viitorul

Investiţiile nu aduc îmbogăţirea rapidă. „Joacă la bursă“ este doar o expresie pe care investitorii autentici nu o folosesc decât în glumă sau ironic.

4. Dorinţa bate riscul
Mulţi începători refuză să înţeleagă corelaţia direct proporţională dintre randament (câştigul raportat la valoarea plasată) şi risc. Nu își cunosc toleranța la risc.

5. N-are disciplină , n-are portofoliu

Prima tentaţie a începătorului este să cumpere din lăcomie ceva ce le-a adus altora câştiguri şi să vândă din panică, ignorând tehnicile de limitare a pierderilor (stop loss).

6. Face plasamente „la sentiment“

Când investitorului îi dictează propriile sentimente sau păcate (frica şi lăcomia), atunci apar aşteptările nerealiste despre performanţele ce se pot obţine la bursă.

7. Românul priceput la toate

Se lansează în investiţii financiare fără un bagaj de cunoştinţe minimal în domeniu, fără un antrenament prealabil în produse specializate (fonduri de investitii), fără antrenament în conturi demo, eventual imitând pe alții.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu