Calm, despre febra cursului: Cheltuieli fericite de Sărbători. Economii înțelepte – tot timpul. De ce?!

„Din toată sărăcia” (cum spun bătrânii) vom cheltui şi noi cât putem mai mult luna asta, ca să simţim Sărbătorile mai bine (şi noi).

Şi nu ar trebuit să stric eu cheful lumii, acum, dacă nu aş fi citit, în Bloomberg, declaraţia tânărului ministru de Finanţe, Florin Cîţu.

Omul a certificat că guvernul se va împrumuta în euro (sau poate în dolari) pe pieţele externe de obligaţiuni de stat, „în prima parte a anului viitor”.

Care primă parte?! 

Și de ce să vă pese de momentul în care iese Cîțu pe piețele externe să ceară valută? 

Care o fi legătura cu deprecierea leului pe care o veți simți în toate facturile? La asta răspunsul este ușor; valuta împrumutată trebuie schimbată în lei, căci bugetul de stat în lei se face.

Spun mai întâi: Cheltuiți fericiți de Sărbători, dar economisiți înțelept chiar de ieri.

Toată jumătatea anului viitor este o primă parte, NU?! 

Dar nu cred că Guvernul va aştepta aşa de mult să astupe, cu bani de afară, gaura lăsată în buget de promisiunile nesimţite şi legiferate ale fostului guvern.

Citiți cu răbdare mai departe și răbdarea vă va fi răsplătită.

Tendinţa cursului euro: Cât de previzibilă să fie ca să placă bugetului tău?

Vremurile vor fi tot mai grele, pentru că urmează să se deconteze trucurile golănești prin care guvernele ultimilor 3 ani au zvârlit cu bani în populație ca să voteze fericită și ignorantă.

Se vede deja pe cursul euro.

Dar cum ar fi să îți reglezi corecția cheltuielilor în funcție de un criteriu. Te sperie deprecierea leului? Nu e cel mai bun criteriu, dar fie, folosește-l, că a devenit chiar previzibilă. Deprecierea...

Ia cercetează nițel...

Cea mai bună oportunitate pentru înțelepți: Cotațiile vor crește la Bursa după promovarea la un statut internațional superior

Bursa nu este pentru amatori, e prea riscantă, poate nici nu ai destui bani, dar ești prin definiție perdant dacă toate astea te fac surd la oportunități și preferi să te ascunzi în propriile frici iraționale.

Uite chiar acum ratezi cea mai bună oportunitate a acestor luni: investiția în cele mai sigure acțiuni de la Bursa de Valori București (BVB).

Și asta este o oportunitate pentru înțelepți cu judecată nu pentru aventurieri, sau pentru fraieri care confundă prudența cu  frica irațională.

De ce?!

Acțiunile celor mai mari companii de la cota BVB: OMV Petrom (simbol bursier SNP), Romgaz (SNG), BRD, Electrica (EL), Banca Transilvania (TLV) vor crește semnificativ după ce BVB a fost promovată la statutul superior de piață emergentă de una dintre marile agenții de evaluare ale lumii, FTSE Russell.

Ia detaliile din ce am scris AICI:

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Și continuă să citești.

FINANȚE PERSONALE: Ce-i de făcut? Balul consumului s-a terminat. Unii caută soluții. Care sunt acelea?

Ce ar zice acum cei doi profesori pensionari care îmi spuneau (acum vreun an) că înţeleg ei de ce îi avertizez eu pe ei:

- Veți  plăti, ca la cămătari, generozitatea guvernului. Prin inflaţie şi prin curs.

- Înţelegem ce ne spui, dar noi vrem bani azi - îmi spuneau cei doi, altfel oameni cu gândire decentă.

Alții, doar lacomi şi/sau cu speranţa de viaţă viguroasă în faţă, se grăbeau:

• să se îndatoreze și
• umblau la economiile plasate în fel și chip, 
• ca să acopere facturile la tot ce se îndemnau să cumpere, „că are balta pește”.

 Unii încă mai prelungesc și acum euforia cumpăratului, a îndatorării, încurajați că generozitatea politicii de mituire populară  de două parale le-a umflat pușculițele personale.

Alții caută deja soluții să mai conserve câte ceva din plusul net pe care îl mai câștigă încă.

---

Datele problemei sunt nașpa

Inflaţia românească se menţine cea mai mare din Europa, disproporţionat de mare. 

Plătim tot mai scump, chiar dacă inflația mai scade. 

Chiar dacă până şi guvernatorul Băncii Naţionale s-a arătat surprins că a scăzut în iunie la 3,84%. 

Şi va mai rămâne sus, cât?

Mugur Isărescu a şi spus pe șleau că nu mai poate ține puterea leului. Adică atâta vreme cât dăm tot mai mulți euro pe importuri, euro crește! Cum se spune.

 Semnele că se strânge șurubul pe veniturile populației vin acum și dinspre guvern

Care nu mai are bani:

Menestrelul Finanțelor Publice (Orlando Teodorovici, foto) nu mai este în stare să propună un proiect de rectificare bugetară de redistribuire a sărăciei de fonduri.

Și se gândește ba la scăderea numărului de bugetari, ba la impozitarea progresivă a pensiilor  speciale.

Visează, de fapt, la impozitarea progresivă generală, o mai veche dorință socialist democratică a gloatei de profitori aflați încă la guvernare.

Şi noi, calici onorabili ce suntem, ce să facem?!

Care soluții? Exemple

ȘTIREA: Economisirea în valută crește puternic, în timp ce depozitele în lei urcă doar în ritm mai redus.

SEMNUL: Omuleții caută se se protejeze de deprecierea leului, anunțată  pe bună dreptate...

...pentru că țara trebuie să plătească tot mai mulți euro pe mărfurile de import mult dorite (și pe care nu le produce). 

...și Leul nu mai poate continua să fie tare, ca să satisfacă lăcomia omuleților. 

(Printre care și eu  cu familia mea.  Nu ne-am prăpădit noi portofoliul de fonduri mutuale ca să ne mobilăm o căsuță nouă la țară?! Dar mă rog, era un obiectiv strategic şi a meritat).

Știrea mai zice că avansul depozitelor în valută a fost aproape dublu față de cel al depozitelor în lei, în ultimele 12 luni.

Cele dintâi  au trecut de 40% din totalul depozitelor populației, chiar dacă dobânzile oferite de bănci, de exemplu la depozitele în euro, sunt foarte aproape de zero.

Ca să nu mai spun de comisioane... destul de mari ca să ajungi acasă cu mai puțini euro decât ai depus.

ȘTIREA (alta): Cei care au aflat că există și alte oferte decât păcăleala băncilor au reînceput de vreo trei patru luni să investească în fondurile mutuale.

Mai mult, s-au orientat spre cele care investesc în obligaţiunile unui stat tot mai flămând, care se va împrumuta tot mai scump, poate chiar de la începutul anului viitor.

Detaliile sunt AICI:

Tendinţă răsturnată: Creşte din nou atractivitatea fondurilor mutuale de obligațiuni, pe seama nevoii de bani a Guvernului

SEMNUL: Pericolul scăderii veniturilor în termeni reali (minus inflaţie), ca şi nominali (în mână) i-a trezit pe mulţi, care s-au uitat la câştigurile (randamentele)  fondurilor mutuale pe ultimele 12 luni.

Le dau mai jos doar pe cele mai mari decât inflaţia pe ultimele 12 luni (3,84%).

Şi nu vă uitaţi mai întîi în capul tabelului, unde sunt fondurile de acţiuni (pe roşu), că nu aveţi curajul înţelept pentru ele, ci mai jos, la fondurile de obligaţiuni (pe bleu).

Scriu eu în articolul din CursDeGuvernare:

Fondurile deschise de investiții românești (mutuale) de obligațiuni au înregistrat subscrieri nete de peste 240 de milioane de lei în iunie 2019, faţă de 110,8 milioane de  lei în mai.

Pe primul semestru subscrierile nete  (difererența dintre banii plasați și cei retrași) au fost de peste 301 milioane de lei pe primul semestru, potrivit datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), publicate marți.

Fondurile mutuale și-au consacrat astfel revirimentul, datorită dublării față de luna mai a subscrierilor nete în fondurile care investesc în obligațiuni și instrumente cu venit fix, pe fondul nevoii tot mai mari a Ministerului Finanțelor de a finanța deficitul bugear în creștere.

CUM CITEȘTI: Marea descărcare pe leu a dezechilibrelor României. Ce spun de fapt prognozele analiștilor din piață despre cursul euro

Cel puţin două prognoze creditabile spun că anul viitor vom avea euro aproape de 4,85 de lei, poate chiar mai devreme de când ne-am aştepta.

Una dintre prognoze este de fapt media estimărilor celor vreo 200 de analiști certificați CFA (în SUA; sunt de la CFA România), prin urmare nu a unuia singur, ceea ce înseamnă desigur că merită și mai multă  încredere.

Cealaltă prognoză aparține unui analist în care am încredere și care nu a vrut să-l citez, pentru că este foarte cunoscut şi ar da un semnal de piață.

Eu vă dau, totuşi, un semnal de prudenţă: ECONOMISIŢI, căci VIN  ZILELE NEGRE.

Alte calcule ale analiștilor puteți vedea mai jos, dar mai important este altceva...

Nu vă spun toate acestea ca să vă îndemn să cumpărați acum euro, sau să luați vreo decizie în funcție de aceste prognoze.

Așa cum știți, acest blog are un rol strict informativ și de înarmare a cititorilor săi cu instrumentele care să îi ajute să-și ia singuri și responsabil deciziile.

Și cât ar fi posibil (NU NEAPĂRAT PROBABIL!) să câștigi dacă ai cumpăra acum 1000 de euro: la 5 -7 bani diferență – 50 sau 70 de lei? E mult, e puțin?

Întrebarea corectă este dacă merită riscul și efortul.

Altceva însă mi se pare mai important să vă spun!

CUM CITEȘTI Guvernul reglementează șantajul fondurilor de pensii private? Fondurile de pensii private #rezist

Guvernul este pe cale să dea o OUG prin care reglementează, șontâc și doar în beneficiul tutorilor săi, participarea fondurilor de pensii la proiectele de parteneriat public privat.

Parteneriatele public private (PPP) sunt atât de mult dorite de politrucii care conduc România în aceste zile, chiar dacă banii dați „cu împrumut” de partenerii privați ar putea fi găsiți moca în fondurile europene.

Sunt invitați și acționarii societăților de pensii, ca parte a șantajului insinuat  încă din „ordonanța lăcomiei 114 / 2018: „dați-ne banii în proiectele noastre public – private (netransparente și susceptibile de „plăți informale”) și nu vă mai cerem plafoane aberante de capital social”.

Amintesc că OUG 114 a impus noi plafoane exorbitante de capital social societăților de pensii, bani pe care acționarii acestora i-ar putea recupera în zeci de ani...

Costul comodității în finanțele personale: Ce pierzi dacă ignori Sezonul dividendelor

Dividendele marilor companii de stat (și nu numai) fac și în acest an deliciul celor care au înțeles că riscul achiziției acțiunilor respective (ÎN ACEST SCOP) este nesemnificativ față de beneficii.

Căci, și în acest an, cu eforturi  minime, dar cu marele cost al comodității, poți cumpăra încă acțiuni care dau randamente de dividend exorbitante față de meschinăria dobânzilor pentru care îți lași banii să zacă în bancă.

Am mai explicat: cumperi acțiunea acum, cât să figurezi în registrul acționarilor la data care îți dă dreptul la dividend și, fără să-ți mai faci alte socoteli dacă nu-ți permite comoditatea, le vinzi imediat după ce a trecut data „cu dividend”.

Poți avea un profit între 6 și 13% obţinut în doar două luni, față de cei nici 2% dacă ai depozit bancar pe un an, sau de 0,... dacă ții banii în cont de economii.

Cele mai mari plătitoare de dividende, Romgaz (SNG) sau  Nuclearelectrica (SNN, care operează Centrala de la Cernavodă, dacă nu știai cumva) au randamente de dividend de peste 11%.

Doar la OMV Petrom (SNP) trebuie să te mulțumești cu 7%.

Mai ai încă timp să cumperi ca să fii înregistrat la multe altele – vezi tabelele de mai jos.

Nu prea poți pierde bani, pentru că de obicei vinzi acțiunile în cel mai rău caz la prețul la care le-ai cumparat. Poți chiar să ceri brokerului la care apelezi s-o facă în locul tău, ca să nu te doară capul și s-ar putea să câștigi și o diferență de preț în plus față de dividend.

Prețul acțiunii  / Dividendul pe acțiune  = randamentul brut al acțiunii. După impozitul de 10%,  netul   care îți rămâne  este de câteva ori sau zeci de ori mai mare decât dobânda.

Iată oferta:

JOCURI VALUTARE: Cursul euro - la 8 sutimi de ban de recordul istoric. Evoluția pieței sugerează intervenția decisă a BNR

Media calculată de Banca Națională, de 4,7640 lei / euro, s-a apropiat, joi, la 8 sutimi de ban de recordul istoric de slăbiciune a monedei naționale.

Evoluția mediei de referință a BNR arată că presiunile de apreciere a euro sunt plafonate de vânzări de monedă unică.

Și, pentru a treia oară de la începutul anului, vânzările de euro sunt suficient de masive ca să 
tempereze avântul speculativ.

Căci doar naivii sau ipocriții se mai îndoiesc (sincer, respectiv nu) că leul a devenit o țintă speculativă. Unii ar zice chiar sitting duck - o rață numai bună de împușcat.

Evoluția pieței interbancare sugerează limpede că joi, odată cu revenirea la lucru în România, cursul a scăzut de la mai mult de 4,77 lei/ euro, spre media anunțată de BNR.

Iată ce spune site-ul Reuters, pe al cărui grafic se vede clar ora la care s-au declanșat vânzările de euro şi cum cursul a scăzut.

Să nu spuneți că 6, 7, 8 dimineața era cam devreme.

Însuși guvernatorul Mugur Isărescu a povestit într-o conferință cum l-au trezit din somn într-o noapte cei care fac de permanență la BNR și care sesizau un atac speculativ.

„Nici nu puteam face mare lucru, pentru că la noi nu începuse ziua bancară”, mărturisea Mugur Isărescu. BNR intervine pe piață, de obicei, printr-o bancă din România.

Se va fi găsit, totuși, o soluție și atunci, dacă pericolul era mare. Dealerii români nu sunt mai puțin feroce decât cei străini.

Graficul  Bloomberg spune că s-a găsit soluția și joi, la 6 dimineața:

Cine să fi vândut așa de masiv euro, ca să se coboare cursul?!

Vă puteți face singuri metrul de autostradă. On-line, iată cum:...

... ceea ce se cheamă „realitatea augmentată” ne ajută la cele mai fanteziste visuri: să facem autostrăzi, de pildă.

Detaliile în

#șîeu Românii au construit 5 km de autostradă într-o zi. În realitate augmentată

... dacă nu ați comis-o deja...

Succes.

Euro testează un nou record istoric în lei / Ce să facem, ca să salvăm valoarea banilor noştri acum: MOD DE ÎNTREBUINȚARE a DEZASTRULUI provocat de politicile guvernamentale

Cursul mediu calculat la Banca Naţională a crescut, miercuri, până la 4,7632 lei/euro, testând rezistenţa maximului istoric de 4,7648 lei, înregistrat pe 25 ianuarie.

Noua presiune de depreciere are legătură cu aşteptarea retuşurilor la „ordonanţa lăcomiei” (OUG 114).

Retușurile au fost promise până vineri de ministrul Orlando Teodorovici (de Finanțe), inclusiv evaluatorilor agenţiei de rating Standard & Poor’s.

Dacă, apoi, S&P schimbă perspectiva României din „stabilă” în „negativă”, va urma retrogradarea retingului la categoria „junk” (gunoi - sau „nerecomandabilă investițiilor”, în termeni eleganți).

Astfel  s-ar consacra oficial prăbușirea finanțelor publice românești, printr-un mecanism de explicat separat.

Testul de azi de pe piața valutară confirmă tendința analiștilor care văd cursul spre 4,80 la sfârșitul anului.

Ia uitați cum încearcă euro să spargă rezistența recordului istoric:

ACUM - avem nişte bani, mulţi - puţini, de apărat de dezastrul deja indus de niște politici guvernamentale dezastruoase.

CUM CITEȘTI deficitul comercial al României: De unde va veni următoarea criză când va veni?

O zicere inspirată a unui coleg mă face să vă provoc sinapsele cu ceva de care nici nu vă pasă: deficitul comercial.

Adică diferența dintre importuri și exporturi.

Și de ce v-ar păsa că guvernul nostru a stimulat cu mare nesăbuință importurile?

Să citim zicerea insiprată a colegului Marin:

Am ieşit din criză pe baza orientării economiei către export şi ne îndreptăm acum spre criză pe baza orientării către consum şi importuri.

În cuvinTe mai simple: Despre IPOCRIZIA Guvernului grijuliu pentru dobânzile pe care le plătim şi pentru pensiile noastre „de mai an”

Am povestit despre:

Cum se vede ipocrizia „ordonanței lăcomiei” în foamea de bani a guvernului,

dar fiul meu mi-a reproşat că nu se vede clar legătura. 

Voi repovesti în cuvinte mai simple. Voi repeta explicația dată fiului meu mai jos.

Până atunci, mai trebuie să spun şi de ce a cerut Guvernul administratorilor fondurilor de pensii din Pilounl 2 majorări de capitaluri sociale aberant de mari, prin aceeaşi OUG 114.

Aceeaşi IPOCRIZIE cu altă pălărie.

CUM CITEȘTI robor sau mfp? Cum se vede ipocrizia „ordonanței lăcomiei” în foamea de bani a guvernului

Ipocrizia cu care a fost justificată OUG 114 se vede de la o poștă dacă știi unde s-o cauți.

S-au lăudat că leagă taxa bancară de ROBOR nu ca să ia bani la buget, ci pentru că nu puteau ei să doarmă de grija dobânzilor pe care le plătim la creditele noastre.

Și atunci, le-au tras-o băncilor cu taxa: ori scădeți dobânzile, ori cu cât sunt mai mari acestea, cu atât taxa e mai mare.

Ia uitați, însă, care era secretul gândirii lor găunoase.

De ce vor să aducă aurul din Banca Angliei... în peştera dâmbovițeană? Dedesubturile unei DIVERSIUNI

Ascunzişuri insalubre sau doar populismul inept sunt resorturile cele mai probabile  ale proiectului Dragnea- Șerban Nicolae & Co, de a obliga Banca Naţională să aducă rezerva de aur a Românei, cea  depozitată în Banca Angliei, în vreun depozit improvizat, poate, în Peşterea Urşilor.

Sau mai bine în peștera apucătUrilor și apucătOrilor capitalei de Dâmbovița.

Este, cel mai probabil - o DIVERSIUNE, dar sigur este încă o subminare a încrederii populare în Banca Naţională a României şi, eventual, o tentativă de scoatere a aurului din administrarea BNR.

Ca şi: încă o mutare în campania de înlocuire a acelora din conducerea BNR care nu le fac pe plac, potrivit experților pe care i-am consultat.

La ce le trebuie aurul în ţară? 

Ca să-l vândă şi să acopere deficitul bugetar mult mai mare decât au neobrăzarea să-l măsluiască?

Ca să-l pună garanţie la cine ştie ce credite, pe care să le facă un fond năzdrăvan, pe care au neobrăzarea să-l denumească suveran?

Ia să vedem...

Isărescu despre atacul lui Vâlcov: Jalnic, iresponsabil, mincinos. Atenție la „pitpalacii” de la televiziuni

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a intrat în sfârșit, cu adevărat, în ring, împotriva diversiunilor politicianiste care mint despre adevărata cauză a inflației și a sărăciei în România.

L-a desființat pe consilierul Vioricăi Dăncilă, Darius Vâlcov, un condamnat (e drept nedefinitiv, de un an se așteaptă motivarea...) și i-a demontat mecanismele de diversiune.

„Le spun celor care au sărit la gâtul BNR, într-o manieră total neloaială şi total iresponsabilă, că şi pe vremea sistemului comunist cursul de schimb se mişca cu plus – minus 1%. (…) Carnea era ieftină dar nu era deloc. (...) Piața face corecții dure când nu se fac erformele (...) Deci, chiar dacă au solicitat prin postări caraghioase să fie cursul fix, cursul nu poate să fie fix de tot. (…)Dar vă daţi seama cât erau de porniţi să zică ceva despre Banca Naţională”, a comentat Mugur Isărescu declaraţiile lui Darius Vâlcov.

Și multe altele...