De cât de bine este gospodărită întreaga economie a ţării depind:
- salariile,
- veniturile fiecăruia dintre noi,
- cheltuilile pe care le facem vrând nevrând, ca şi
- dobânzile pe care le primim pentru depozitele bancare,
- randamentele pe care le înregistrăm la investiţiile în
fondurile mutuale de toate tipurile sau chiar direct la Bursă.
Chestiile macroecomice sunt
plictisitoare – ok, dar nici o persoană responsabilă cu propriile
„finanţe personale” nu le ignoră. Să încercăm să ne
explicăm cum ne este afectată viaţa de chestiile macroeconomice, citind
despre perspectivele pe 2016, identificate de analiştii din echipa
BCR Cercetare.
„O uşoară supraîncălzire a
economiei este posibilă la anul, deoarece consumul populaţiei
va fi impulsionat de preţurile mici din prima parte a anului şi de
majorările de salarii, îndeosebi în sectorul public”, scrie
analistul senior Dumitru Dulgheru în cel mai recent raport al BCR
Cercetare.
Consumul „impulsionat”, sau
creşterea cererii trag în sus preţurile – asta înseamnă
„supraîncălzirea” economiei. Nu este rea, câtă vreme este
uşoară.
Companiile ar câştiga mai mult,
poate-poate că din asta s-ar vedea ceva şi în profituri şi în
dividendele date de companiile listate la bursă. În aşteptarea
dividendelor cotaţiile acţiunilor companiilor la Bursă vor creşte şi vom
câştiga mai mult din fondurile mutuale sau chiar direct din
acţiunile companiilor în care băgăm bani. Aşa ar trebui să se
întâmple. Dar ce scrie în manuale trebuie ajustat straşnic la
realitatea românească.
În realitate, consumul populaţiei
atrage mai ales creşterea importurilor. Populaţia consumă mai ales
alimente, îmbrăcăminte, medicamente, gaze, carburanţi
electrocasnice şi, mai rar, cumpără case şi maşini noi.
Se poate profita de asta la Bursa dinBucureşti? Aici nu sunt decât una sau două companii alimentare
remarcabile (care pot fi remarcate, Albalact - simbol bursier ALBZ
este una dintre ele), una sau două companii elecrtocasnice (care mai
mult exportă, Electroaergeş - ELGS), una, două sau trei companii
de componente auto (Compa Sibiu - CMP, care nu dă dividende),
niciun producător auto, cu excepţia câtorva acţiuni Daimler
cumpărate la Frankfurt (greu de găsit), dar şi OMV Petrom (SNP)
şi Romgaz (SNG), Electrica (EL), Transelectrica (TEL) şi Transgaz
(TGN).
Dacă are mai mulţi bani populaţia
va consuma mai mult curent electric şi cantităţi mai mari de
carburanţi şi gaze? Există însă şi un contraargument:
profiturile SNP şi SNG au depins mai mult de cotaţia mondială a
petrolului şi aproape de loc de consumul în uşoară creştere de
carburanţi. Doar Electrica a profitat mai mult de canicula de astă
vară, căci au fost folosite mai mult aparatele de aer condiţionat
Veste bună: „dacă economia
zonei euro continuă tendinţa de redresare pe fondul relaxării
monetare cantitative a Băncii Centrale Europene, exporturile
româneşti s-ar putea revigora”.
Veste rea: nu prea contează.
„Continuăm să vedem o contribuţie negativă a cererii externe
la formare la PIB”.
BCR Cercetare se aşteaptă la
„menţinerea (de către Banca Naţională, n.a.) a dobânzii de
politică monetară până în trimestrul al III-lea din 2016. Este
posibil să asistăm la o majorare a acesteia la finalul anului,
deoarece inflaţia ar putea continua să urce până spre 2% în
trimestrul I din 2017”.
Ca urmare, ar putea băncile să ne
crească dobânzile la depozite? Asta depinde mai mult de cât de
mult va continua să se vadă în profituri curăţirea de credite
neperformante. Bancherii vor confirmarea tendinţei actuale, deci:
mai curând nu.
„Deficitul bugetar nominal dar şi
cel structural s-ar putea majora semnificativ deoarece noul guvern
este decis să continue politica fiscală şi salarială relaxată în
sectorul public”. Asta nu ar fi o problemă, zice noul ministrul de
finanţe, Anca Paliu Dragu. Care s-a angajat la menţinerea
deficitului bugetar sub 3% din PIB, adăugând că finanţarea
suplimentară nu va fi o problemă”.
Angajamentul ministrului trebuie citit
altfel: deficitul va creşte mult (acum este sub 2%), iar Guvernul va
plăti dobânzi mai mari ca să se împrumute ca să acopere
deficitul.
Asta ar fi BINE pentru fondurile mutuale de
obligaţiuni, care fac plasamente în titluri de stat. Nu va fi bine
pentru companii, care vor plăti dobânzi mai mari la creditgele de
care şi aşa nu prea au parte.
RĂU: „Reducerea în continuare a
cheltuielilor de capital este o opţiune (pentru menţinerea sub
control a deficitului n.a.), având în vedere că o creştere a
taxelor în paralel cu reducerea TVA-ului ar fi un nonsens”, spune
BCR Cercetare. Se ştie de vreo sută de ani: Statul dă tonul
investiţiilor în economie, deci de creştere a comenzilor în
economie, prin cheltuielile de capital.
Peste toate astea planează spectrul
alegerilor, care au fost întotdeauna o ameninţare pentru
echilibrele economice din România
„Scena politică s-ar putea tensiona
mai ales dacă guvernul tehnocrat nu va putea onora
promisiunile sociale deja făcute de politicieni de ambele părţi
ale scenei politice. Validarea cu o majoritate confortabilă a noului
cabinet în Parlament nu înseamnă automat că jocurile
politicianiste vor fi lăsate deoparte în special în preajma
alegerilor.
Acestea are putea complica deciziile
pe care noul guvern trebuie să le ia în 2016, fără a menţiona că
pentru a supraviețui până la următoarele alegeri parlamentare,
guvernul, oricât de tehnocrat ar fi el, va trebui să aibă tot
timpul sprijinul politicului”, conchide Dumitru Dulgheru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu