Subscrierile nete în fondurile mutuale românești, adică diferența dintre intrări (subscrierile de titluri) și ieșiri (răscumpărările de titluri de la investitori) au fost negative, de – 106 milioane de lei în iunie 2016. Unii investitori au plasat 538 de milioane de lei, dar alții au retras mai mult, 644 milioane de lei.
Nu vreau să interpretez prea mult aceste cifre, deocamdată. Este nevoie de o analiză. Motivele de îngrijorare sunt reale și, chiar fără să se sperie, investitorii în fonduri mutuale se întreabă pe bună dreptate dacă trebuie să-și ajusteze portofoliile. Cum? Vom vedea altădată.
Acuma:
Este natural ca lumea să se îngrijoreze. Proporția speriaților este însă mică. Au ieșit din investiție 0,1%, iar sumele retrase înseamnă doar 0,5% din totalul activelor celor 76 de fonduri mutuale românești.
Ceea ce înseamnă, că de fapt, prevalează răbdarea și prudența, adică cumpătarea înainte de a lua o decizie. Așa se și cuvine unor investitori în fonduri mutuale,
Situația pare dramatică față de luna mai, când efectele dezamăgirilor produse de piețe se stabilizaseră, iar subscrierile nete, deși negative, nu depășeau două milioane de lei.
Totuși, așa cum vom vedea, explicația pentru subscrierile nete negative pare să fie nu vreun argument, ci spaima ilogic, irațională.
Spaima a fost reamorsată de Brexit, dar - aparent ciudat, românii au plasat în fondurile mutuale străine cu 4,4 milioane de lei mai mult decât au scos.
Ciudățenia are o explicație, subscrierile nete pozitive în cazul fondurilor mutuale străine se datorează încrederii mai mici în piața autohtonă, cum este și firesc, de altfel. Piețele mici și emergente sunt penalizate înaintea altora, în cazul unor turbulențe globale. Pe de altă parte, cifra mică arată că investitorii în fonduri străine au fost asistați de consultanți.
E drept, este poate pentru prima dată când numărul investitorilor scade. Sunt doar cu 538 mai puțini în iunie față de mai. Mai sunt încă peste 324.200.
Altceva este interesant
Fondurile care au atras mai mulți bani decât au pierdut sunt tot fonduri care bagă banii mai ales în depozite bancare și în obligațiuni, ceea ce ar putea însemna că nu cauzele logice de mai sus au determinat retragerile, în general.
Pur și simplu cauza a fost spaima ilogică, irațională.
În fondul BT Obligațiuni, administrat de BT Asset Management, parte a Grupului Băncii Transilvania, investitorii au plasat cu 34,8 mil. lei mai mult decât au retras. Aproape 52% din banii fondului sunt în depozite bancare, peste 25% în obligațiuni muncipale și peste 22% în obligațiuni corporatiste.
La fel, fondul Raiffeisen Ron Plus, administrat de Raiffeisen Asset Management, este ceea ce, în sens larg, s-ar numi tot un fond monetar. Investitorii au plasat cu 16,8 mil. lei mai mult decât au retras.
Fondurile care au suferit cel mai mult au fost BRD Euro Fond (BRD Asset Management, -32,8 milioane de lei echivalent) și BRD Simfonia 1 (-64,7 mil. lei), de asemeni, fonduri care fac plasamente în depozite bancare și obligațiuni. Panica nu este selectivă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu