Sunt cele mai mari piedici din calea unui portofoliu sănătos de finanţe personale.
Sunt prejudecăţile despre fondurile mutuale. Fără de fonduri mutuale nici un portofoliu de finanţe personale nu ar avea sens.
#banidestepti
Iată, de plidă, una foarte întâlnită: „Nu poţi să economiseşti pentru că ai datorii”. Dar din ce altceva îţi plăteşti datoriile, dacă nu din ceea ce economiseşti?! Sigur că nu din cheltuielile curente, pentru traiul zilnic!
Sau cineva îţi spune, mai curând de dragul conversaţiei: „Mi-au făcut o ofertă de la bancă şi nu ştiu ce să zic. Dumneavoastră ce părere aveţi despre fondurile mutuale?”
Şi tu răspunzi foarte teluric: „Nişte 'oţi!”.
„Nişte 'oţi!”
Şi pronunţi „cu haş aspirat” în mod premeditat.
Eşti haios: realizezi că emiţi o idee preconcepută, dar îţi ascunzi ruşinea de a o fi făcut-o sub masca umorului. În realitate, eşti doar victima unei prejudecăţi istorice – s-ar putea spune, aceea că s-ar mai putea repeta escrocheriile de la sfârşitul secolului trecut.
Există o variantă şi mai virală a prejudecăţii de mai sus:
„ Nişte 'oţi - ăştia cu băncile lor!!”.
Desigur, este o confuzie la mijloc: băncile doar distribuie şi nu administrează fonduri mutuale. Ceea ce înseamnă, în cel mai bun caz, că dacă erai conştient de confuzie, ai făcut uz de ea intenţionat. Adică, chiar dacă ştii că un fond mutual nu este administrat, ci (cel mult) distribuit de o bancă, faci apel la o ipotetică reputaţie proastă a băncilor, pentru a păta – chipurile – şi ideea de fond mutual.
Varianta de mai sus este mai virală decât cea anterioară pentru că atacă nici mai mult nici mai puţin decât unul dintre cel mai importante atuuri al fondurilor mutuale: acela de a beneficia de capacitatea şi competenţa unor meseriaşi de a face profit, dintr-o administrare cât mai bună a unor instrumente financiare.
Este o administrare de care... 1. nu ai fi în stare şi... 2. chiar dacă ai fi la fel de meseriaş şi ai fi în stare, nu ai avea forţa de negociere pe piaţă a unor firme care pot aduna sute de milioane de lei de la membrii fondurilor.
Ah! Am pronunţat sintagma „instrumente financiare”. Cuvântul „înstrumente” este oricum ameninţător, dar în combinaţie cu „financiare” devine de-a dreptul groaznic, nu-i aşa?!
Ce or fi fiind, însă, depozitele bancare (eventual alte produse bancare), obligaţiunile (inclusiv cele ale statului, foarte prizate în versiunea „pentru tot poporul“, de 100 de lei bucata), sau acţiunile, dacă nu sunt instrumente?
La ce sunt bune instrumentele? Te ajuţi cu ele să faci o treabă mai bine. Dacă toate cele de mai sus s-ar fi numit tractoare – ţi-ar fi plăcut mai mult? Şi ce dacă - nu. Oricât de utilaje ar fi ele – tot nişte instrumente sunt şi tractoarele, secerătoarele, motocositoarele )ah de când îmi doream să scriu cuvântul ăsta!...), etc. Aceste instrumente nu te ajută? Ba da, te ajută să ari, să însămânţezi şi să culegi recolta.
În fond, toate obiecţiile tale sunt îndreptăţite. Ignoranţa nu – asta poate fi explicată, dar numai dacă nu ştiai că nu ştii, iar acum vrei să afli.
Obsesia controlului
Majoritatea prejudecăţilor sunt forme de apărare împotriva necunoscutului. Te aperi pentru că nu ştii. Folosești o idee preconcepută, chiar dacă îţi dai seama că are un mare potenţial de incorectitudine - tot pentru că nu cunoști fondurile mutuale. Pentru că îţi este mai uşor să contra-ataci cu o prejudecată şi îți este mai comod să nu schimbi nimic.
Nu cunoşti nimic despre fondurile mutuale, dar este mai uşor să le negi şi, cine ştie, poate mai avantajos – dacă provoci vreo revelaţie, care te va uimi şi te va convinge că nu ai dreptate.
Ia să vedem...o revelaţie... Hai să ne gândim la ceva mai serios.
Riscul...
Ideea că fondurile mutuale sunt riscante este o prejudecată.
Ideea că fondurile mutuale sunt riscante în anumite condiţii – este un adevăr. Graniţa dintre prejudecată şi adevăr poate fi foarte înşelătoare, în cazul în care condiţiile nu sunt exprimate precis.
Despre ce risc vorbim? Despre riscul de a piede bani, desigur?
Cea mai mare prejudecată în legătură cu fondurile mutuale este că „pierzi banii”.
Şi atunci, iată revelaţia:
De ce accepţi mai uşor riscul de a pierde bani jucând la 6 din 49 (în cel mai benign dintre cazuri) sau la pariuri sportive, de ce accepți mai uşor decât riscul de a pierde bani la fonduri mutuale.
Am aflat recent că românii au pierdut un miliard de euro la jocuri de noroc, anul trecut . Ce i-a făcut pe perdanţi să ocolească fondurile mutuale (în afară de ignoranţă, desigur; nu ştiau că există)?
Ideea jucătorilor că au ei o reţetă care este sau va fi câştigătoare este irezistibilă - datele de naştere al membrilor familiei, sau perioadele de maxim de formă ale unor echipe.
Jucătorii la 6 din 49 sau la pariuri sportive riscă şi pierd, dar refuză ideea că ar risca, ca şi adevărul că este vorba de un risc cu o foarte mare probabilitate de se realiza. Ideea de a pierde li se pare firească, dar nu la fel de firesc li se pare să piardă, o vreme, „la fonduri mutuale“. Care au o foarte mică probabilitate de a pierde banii investitorilor, dacă aceştia respectă nişte reguli simple.
Investitorii în fonduri mutuale nu pierd, dacă îşi aleg corect fondul în funcţie de obiective şi dacă îi judecă evoluţia corect în funcţie de întorsăturile şi de eventualele tulburări ale pieţei. Ei nu se pot plânge că fondul de acţiuni cumpărat acum un an este pe minus, pentru că a luat decizia de a investi în acel fond pe un termen de CINCI ani! Cel puțin.
Şi au luat acum un an decizia de a cumpăra acel fond, în funcţie de anumite criterii valabile: multe din semnele sfârşitului crizei erau valabile; era firesc să vrea să cumpere, la un preţ mai mic, ceva ce urma să crească. A survenit Brexit-ul şi s-au prăbuşit bursele? Nu vor sta prăbuşite în următorii patru ani.
Dimpotrivă.
S-a demonstrat că plasamentul cel mai profitabil, pe termen lung sunt acţiunile, chiar dacă în termenul ăsta lung a intrat şi un război mondial! Evident, acţiunile trebuie să fie ale unor companii mari atent alese.
Chiar dacă nu recunoşti, la pariuri eşti victima iluziei că tu ai controla riscul, pentru că tu alegi numerele la 6 din 49, sau echipele câştigătoare, sau chiar scorurile la pariuri sportive. Dar, dacă aceasta nu este o iluzie, atunci de ce ar fi o iluzie ideea că tu controlezi investiţia ta în fonduri, pentru că ai decis în funcţie de nişte criterii RAŢIONALE!?!
Material didactic
Am spus mai sus că un criteriu important de a alege un fond mutual este obiectivul pe care îţi propi să îl finanţezi cu banii câştigaţi. Să numim nişte obiective:
1. Un mare eveniment în familie;
2. Renovarea apartamentului la anul:
3. Nunta fiicei şi amenajarea apartamentului ei peste TREI ani; sau o casă nouă peste ŞAPTE ani;
4. O pensie bună peste 20 de ani
Să vedem cum se clasifică fondurile mutuale, în conformitate cu noul standard al European Fund and Asset Management Association – EFAMA. Asociaţia Admnistratorilor de Fonduri din România (AAF) este membră EFAMA (am evitat cât am putut termenii tehnici).
După strategia de investiţii anunţată prin prospectele de emisiune ale fondurilor mutuale, acestea pot fi:
1. Fonduri monetare
Investesc in instrumente monetare (nu te speria, mai ales depozite bancare) şi în obligaţiuni.
Fondurile monetare pot fi:
a) fonduri monetare pe termen scurt – se caracterizează prin durate recomandabile ale plasamentului foarte scurte (poate câteva luni);
b) fonduri monetare de piaţă monetară - se caracterizează prin durate mai lungi, dar sub un an;
2. Fonduri de obligatiuni
Investesc minim 80% din bani în instrumente cu venit fix (mai ales obligaţiuni, titluri de stat, etc.) şi au expunere zero pe actiuni, pe fonduri de actiuni şi pe derívate de actiuni;
3. Fonduri diversificate (multi - active sau multi asset)
Fondurile diversificate pot fi :
a) defensive – cu expunere de maxim 35% pe instrumente cu venit variabil;
b) echilibrate – cu expunere cuprinsa intre 35% si 65% pe instrumente cu venit variabil ;
c) agresive – cu expunere de minim 65% pe instrumente cu venit variabil;
d) flexibile – au caracteristic un mixt de isntrumente cu pondere si durata de detinere variabile expunerea pe oricare din instrumente putand varia de la 0% la 100%;
4. Fondurile de acţiuni
Investesc minim 85% din active în actiuni;
Mai avem și alte două specii de fonduri, mai curioase:
Fondurile cu capital garantat / protejat, care promit un grad de protecţie a capitalului investit.
Şi fondurile cu randament absolut (absolute return), care au o polítică flexibilă cu obiectiv principal de generare a unor randamente pozitive, independent de evoluţiile pieţii.
Despre acestea două din urmă vă povestesc eu, data viitoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu