Descoperă TOPUL COMISIOANELOR la bănci. De la trei sferturi dintre bănci pleci cu mai puţini bani decât le aduci în depozite

Numai la cinci bănci din 23 câştigul impozabil din plasarea banilor în depozite este mai mare ca zero.

Printre cele care nu-și trimit acasă clienţii cu mai puţini bani decât le-au adus în depozite, se numără doar trei bănci mari: Banca Transilvania,  BCR şi Raiffeisen Bank. Mai sunt două bănci mici peste zero,

Comisioanele ucid orice câştig la toate celelalte (v. tabelul de mai jos, realizat de FinZoom.ro).  Din rezultate scădeți 16% impozit.

Două soluţii pentru a evita „jumuleala băncilor la plăţile în valută”

Prietenul Cristi Dogaru propune două soluţii de a evita „jumuleala” în cauză, mai precis costurile mari ale transferului de valută către rudele şi prietenii din străinătate aflaţi în nevoie.

Cristian Dogaru este un veteran al jurnalismului economic de calitate şi oricine se lipseşte de opiniile lui este sigur mai sărac (cel puţin în idei).

Una dintre soluţiile propuse este viramentul în contul de lei al destinatarului. Cristi Dogaru spune în articolul lui din Bursa.ro că destinatarul poate face schimbul valutar la bancomat în străinătate cu ajutorul cardului, iar „comisioanele la plăţile interbancare în lei sunt mult mai decente” decât la cele în valută.

Altă soluţie este cea a cardurilor preplătite internaţionale.

JOCURILE PRIVATIZĂRII: Au început să spună ce s-a întâmplat în realitate

Cartea 
Jocurile Privatizării povestește cei 20 de ani, cât a durat reînființarea Bursei de Valori București (BVB), din 1995 și până mai acum un an. Și care mai durează și acum (reînființarea) , dacă nu s-o fi oprit – cum se zice ...

Povestea acestor 20 de ani este narată din mărturiile mai multor meseriași esențiali pentru piață, dintre care vreo trei au fost președinți ai Bursei. 

Plină de acțiune și suculentă în dezvăluiri, Cartea se cheamă ...

Jocurile Privatizării,

 pentru că, din nefericire, puternicii acelor ani au decis că Bursa nu poate fi decat anexa privatizării și nu regina evonomiei.


Apariția cărții este meritul unui editor devotat meseriei lui, Costel Postolache, care își asumă riscurile meseriei, ca să se bucure de evenimentul editorial și să bucure.

Editura se cheamă INTEGRAL. 

Susțineți efortul editurii și bucurați-vă de acesta citind

 Jocurile Privatizării.

Este mai bine să fii înțepenit de spaimă, sau este mai înțelept să iei decizii corecte, pe o piață tulburată?!

CLICK pe POZĂ!

Deciziile emoționale și ignoranța provoacă pierderi. Se vede după randamentele arătate alături.

„Marcarea la piață” (înregistrarea valorii obligațiunilor deținute de fondurile mutuale la voloarea de piață) și nebunia consumului, stimulată iresponsabil de politicieni, au făcut ca intrările nete în fondurile mutuale să fie aproape de zero, în primul trimestru al anului.

Așa se face că, intrările în fonduri au depășit ieșirile (subscrierile nete) în  primul trimestru al anului cu doar 2,2 milioane de lei. O nimica toată față de sutele de milioane care intrau altădată și față de totalul averii, de peste 21 de miliarde de lei, pe care 325.000 de români o au în cele 74 de fonduri mutuale românești, potrivit raportului pe martie al Asociației Administratorilor de fonduri.

S-a înspăimântat lumea și de frică înfulecă mai mult prin hipermarketuri. Nu ar fi mai gospodărește să cugete cum să își pună mai bine banii la treabă. Măcar de dragul regulii „10% șpagă mie însumi”.

Mai ales că au pierdut bani doar cei care nu au fost consecvenți cu strategiile lor de economisire / investiție și și-au retras banii de spaimă.

Jocurile Privatizării - Cartea dei 20 despre cei 20 de ani de reînființare a Bursei

Este în sfârșit în curs de apariție cartea am scris-o pe care despre cei 20 de ani, cât a durat reînființarea Bursei de Valori București (BVB).

Ea se cheamă Jocurile Privatizării, pentru că, din nefericire, puternicii acelor ani au decis că Bursa nu poate fi decat anexa privatizării și nu regina evonomiei.

Este meritul unui editor devotat meseriei lui care își asumă riscul comercial și se bucură de evenimentul editorial.

Va rog să sprijiniti Editura Integral.

„Câștiguri de 55%”, sau ispita gingașă a aurului, în cele mai riscante forme ale sale

Luați de aici GRATIS ceea ce alții vă vând pe bani:

Casa de brokeraj Tradeville își intitulează cea mai recentă analiză pentru marele public, astfel: „Investitorii în aur ar mai putea câștiga 55%”.

Pe bune?! Nu este cam riscantă o astfel de estimare?! Estimarea are, de fapt, ca substrat, o invitație disimulată de plasament într-un ETF (exchange traded fund - fond de investiții ale cărui titluri se tranzacționează la bursă), dar și în certificate pe diferență (CFD, ceea ce este cam penal).

Curios este și că un plasament în ETF este considerat „o componentă defensivă la portofoliu”. Poate așa este, dacă este păstrată în portofoliu în următorii 20 de ani.

Și acum atenție la fraza infernală de mai jos, pentru că nu veți fi nici mângâiați pe creștete, nici menajați.

Doar așa, cumpărând un ETF și uitând de el vreo 20 – 24 de ani, vom fi poate ceva mai liniștiți, că ciclurile economice tot mai haotice, formele de recesiune tot mai perverse (atât de perverse încât sunt confundate cu creșterea economică), creșterile economice tot mai mirabile (de la miraj, nu?!) și volatilitățile de toate rangurile nu vor afecta  fatal prețurile aurului și ale oricăror instrumente (acțiuni ori ba) sunt legate de aur în portofoliul ETF-ului respectiv.

Am ales cifra 24, ca multiplu de trei al uneia din specificațiile de manual privind durata unei recesiuni.

Citiți mai departe, integral și GRATIS, textul de la  Tradeville, căci este, oricum foarte util. Conține și ceva ce ar putea fi luat dtrept justificare a titlului invocat mai sus.

Vă rog să fiți atenți și la disclaimer-ul de la final.

Ai plăti 3,5 eurocenți ca să nu se facă dreptate în România?! Îi vei plăti, oricum, pentru că nu se face

Întrebarea doar pare absurdă. Trebuie să și-o pună oricare român bleg standard. Eu însumi era cât pe ce să răspund cel dintâi, nu spun ce.

M-am abtinut să răspund, pentru ca eu nu sunt bleg, eu nu accept sa pierd bani din cauză că niște bugetari (inclusiv magistratii, ca doar ăștia nu or fi fiind niște animale exotice. Oricine are salariul plătit de stat este bugetar). Nu vă spun acum ce fac dacă nu accept....

Cei 3,5 euro cenți (mai exact 3,5526 eurocenți) rezultă din raportul despăgubirilor la care statul român a fost obligat de CEDO într-un singur dosar privind victimele Revoluției din 1989.

CEDO a obligat statul român la plata a câte 15.000 de euro pentru 45 de familii ale victimelor Revoluţiei, scrie Agerpres.

Care e scoteala?

Leul va slăbi, iar România va primi mai puțini bani pentru autostrăzi de la UE, dacă britanicii vor vota pro-Brexit – spune Citigroup

Țările din Europa Centrală și de Est (ECE), de la Polonia la România, vor primi fonduri europene mai mici cu câteva miliarde de euro, pentru infrastructură, dacă britanicii vor vota pe 23 iunie o eventuală ieșire (Brexit) a țării lor din Uniunea Europeană, potrivit unui raport al Citigroup citat de Bloomberg.

Ca urmare, și zlotul polonez,ca și leul se vor deprecia. Citigroup este cel mai mare trader valutar la nivel mondial.

Monedele şi obligaţiunile statelor din ECE au rezistat în mare măsură incertitudinilor privind viitoarea compoziţie a UE din cauza legăturilor comerciale şi bancare limitate ale regiunii cu Marea Britanie (UK).

Analiștii de la BCR au emis încă din 18 martie un același avertisment, intr-un studiu reluat pe larg de Cum Să Faci un Leu, în:

Românii ar putea pierde câteva miliarde de euro, dacă Marea Britanie iese din UE

Citiți-l ca are mai multe detalii.

Cum poți profita de setea de bani a Guvernului

Guvernul vrea să împrumute de pe piață cu două miliarde de euro mai mult decât își propusese pentru acest an.  

Programul-cadru de titluri de stat "Medium Term Notes" va fi extins cu două miliarde de euro, de la 18 miliarde la 20 de miliarde de euro, pentru acoperirea necesarului brut de finanţare prin emisiuni de titluri de stat pe pieţele internaţionale de capital pentru perioada 2016 - 2017, potrivit unui comunicat citat de  Agerpres.

Niciunul dintre noi nu are acces la piața pe care Guvernul se va împrumuta, nu direct.

Indirect, însă putem profita cu succes.

Bani din străinătate prin mai mult de 3000 de bancomate. Bancpost a intrat în joc cu Western Union

Western Union extinde colaborarea cu băncile și lansează serviciul de transfer de bani direct la ATM-urile Bancpost, astfel încât beneficiarii să aibă acces „24 din 7” la banii trimiși din străinătate, „oferindu-le clienților control și comoditate, când și cum doresc” se laudă un comunicat primit adineaori.

Astfel, „amprenta capacității de plăți prin ATM” a Western Union urcă „la mai mult de 3.000 unități în toată România”, spune comunicatul.

Evident că de bancomatele Bancpost se bucură cel mai mult clienții Bancpost, care așteaptă bani din străinătate. În afară de faptul că este o afacere în plus, pentru bancă este și un stimulent de marketing.

Bancpost își pune la bătaie cele peste 550 de bancomate, iar clienții acesteia, în primul rând,  vor  fi încurajați „să efectueze operațiuni de retragere sau de păstrare a sumelor primite în cont”.

Pe bune?!! „Operațiuni de păstrare”?

Știți cum se citește asta? Cam așa: „Ah ce v-am mai lua bani doar ca să vă păstrăm banii în banca noastră, așa cum au început să facă unii prin țări mai dezvoltate” . :)

Cum funcționează serviciul de transfer de bani Western Union prin ATM|?

Startup-uri româneşti în incubatoare şi acceleratoare de afaceri din SUA

Startup-urile româneşti încearcă să acceseze incubatoare şi acceleratoare de afaceri din străinătate, în special din Statele Unite, pentru a-şi accelera creşterea, vizibilitatea şi atragerea unor runde de finanţare relevante, se arată într-un studiu privind startup-urile româneşti realizat de EY România şi Impact Hub şi citat de Agerpres.

„În ultimii ani, în România s-au dezvoltat ca francize sau independent multe huburi care susţin antreprenorii la început de drum. În general acestea nu oferă oportunităţi de finanţare, de aceea următorul pas în dezvoltarea ecosistemului dedicat sprijinului oferit startup-urilor implică elevarea acestor hub-uri la statutul de incubatoare şi acceleratoare. Startup-urile româneşti încearcă să acceseze, de asemenea, incubatoare şi acceleratoare din străinătate, în special din Statele Unite, pentru a-şi accelera creşterea, vizibilitatea şi atragerea unor runde de finanţare relevante”, informează studiul.

Rețeta de afacere nouă: 32% cheltuieli de promovare şi 28% pentru vânzare şi distribuţie

„Cei mai mulţi antreprenori de startup vor aloca cele mai importante resurse pentru promovare (32% din total) şi pentru vânzare şi distribuţie (28%)”, susține un studiu privind startup-urile româneşti realizat de EY România şi Impact Hub și citat de Agerpres.

Definirea produsului sau serviciului rămâne în topul celor mai importante alocări, „cel mai probabil datorită faptului că 50% dintre firmele respondente la sondaj au sub un an vechime”.

Analiștii EY explică definirea şi optimizarea modelului de business după rețeta de mai sus prin faptul că teoria foarte „lean startup”, dezvoltată de Eric Ries,  este foarte populară în rândul antreprenorilor.

Mai prețioase ca aurul, mai solide ca seiful. TOPUL alternativelor care scot untul din bănci

Nu poți pune acum deoparte decât 15, 20, 30, 40 de lei?  Este prea bine. Nu îi cheltui, nu-i lăsa în bancă, nici pe card (oricât de complet, integral sau cum le-or mai fi vânzând băncile, unele).

Marea zăpăceală, în care se scaldă piețele financiare ale lumii în acest an, ne-au lăsat lîncremeniți,  în aceleași conturi de salarii,  banii mulți – puțini, pe care îi putem pune deoparte. Chiar dacă banii respectivi sunt doar atâția cât putem economisi măcar prin metoda auto-șpăgii (vă aduceți aminte de metoda lui 10%!).

În vremuri tulburi reapar tentațiile. Unele sunt prețioase – refugiul în aur și bijuterii a avut întotdeauna mirajul gata pregătit.  Dar dacă nu ai știința de a investi pe zeci de ani, ferește-te de aur.

Totodată, noi promoții pentru atragerea salariilor fascinează lumea advertising-ului și, eventual, abat atenția românilor mereu gata să observe găselnițe umoristice.

Tare - poanta aia cu salariatul care îți ține în lesă banul  ca pe un câine, de rasă, cum altfel, dar în lesă. Nu cumva să-i fugă. Și cine este banca în fabula respectivă? Lesa, desigur! Lesă fără comisioane! Bună poanta.

Doar nu o să-ți spună banca să îți eliberezi salariul! Mă rog partea aia pe care ai putea să o dai șpagă viitorului tău. Și, curios! Nu cumva băncile îți promit că nu-ți iau comisioane, pentru că nici nu îți dau mare lucru din folosința banilor tăi?! Te-ai îngrozi ce profit scot băncile doar din folosirea timp de o oră a salariului tău!

Și, acum, că SEZONUL DIVIDENDELOR și-a mai potolit febra,  iar dobânzile cele mai bune au mai scăzut nițel, trebuie să ne întoarcem din nou la meseriașii care pot lucra la înmulțirea banilor noștri, fără să se laude pe de o parte că ne  iau comisioane, dar nici să ne folosească banii în propriul folos.