Tabloul nepăsării față de propriul viitor: Satisfacții imediate vs #banidestepti

Am citit încă o analiză pertinentă a comportamentului față de bani, care vine perfect în completarea celei pe care am făcut-o în CursDeGuvernare.ro şi am preluat-o, în esenţă, recent AICI.

Economisire în creștere, investiţii departe de potențial

„Dacă mâine ar câștiga din senin 100.000 de euro, doar 15% din români ar face o investiție în afaceri și alte aproximativ 15% ar investi - chipurile în imobiliare! Restul ? Călătorii … și altele! (…)

„Foarte puţini se gândesc să-şi folosească plusul de venituri pentru a genera venituri viitoare mai mari (…)

„Cea mai mare parte a câştigurilor suplimentare merg spre satisfacerea nevoilor curente.”

Sunt câteva idei extrase de prietenul Laurenţiu Roşoiu, dintr-un studiu realizat de Erste Asset Management România la finele acestui an.

Încărcaţi studiul din TdbT  - Totul despre banii tăi  şi citiţi mai multe în articolul citat dar şi mai departe, aici…

Economisire în creștere, investiţii departe de potențial

Vă rog să vă uitaţi pe cifrele următoare, ca să vă înţelegeţi banii mai bine şi dacă sunt, sau nu #banidestepti.

Explicaţia sărăciei, des invocată pentru investiţiile personale reduse în România, faţă de alte ţări din Europa Centrală şi de Est, rezistă greu atunci când investiţiile sunt raportate la venituri.

Ungurii au investit fiecare, în medie, peste două salarii medii, polonezii – mai mult de un salariu mediu şi jumătate, în vreme ce în România, nivelul investiţiilor pe cap de locuitor ajunge la trei sferturi de salariu mediu.

Iată un grafic. Despre salarii şi fonduri mutuale

Sumele economisite în România sunt în creştere, dar apetitul românilor pentru investirea economiilor este încă redus, deși valoarea plasamentelor a crescut considerabil.

Admiraţi spectacolul câştigurilor la bursă într-un an încurcat

Anul 2016 nu a fost unul propice pentru neiniţiaţi să-şi înceapă aventura la Bursă.

Puține nume sonore de la Bursă au adus profit, dar acțiunile foarte riscante i-au răsplătit pe curajoși

Acesta este şi titlul articolului pe care l-am scris în CursDeGuvernare.ro. 

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) este pe cale să închidă unul dintre cei mai nefericiţi ani ai săi, cu excepţia celor din timpul crizei financiare mondiale declanşate în 2008, înregistrându-se valori ale indicilor reprezentativi în cel mai bun caz neschimbate faţă de sfârşitul anului trecut, potrivit datelor de tranzacționare din ajunul Crăciunului.

Iată mai jos performanţele acţiunilor...

Cursul euro mediu pe 2017, în două viziuni diferite ale unor mari bănci din România

S-au făcut auzite atâtea îngrijorări credibile despre factura pe care o vom plăti cu toţii, inclusiv prin deprecierea leului, pentru dărnicia parlamentară iresponsabilă de dinainte de  alegeri, încât până și eu am văzut cursul euro pe la 4,65 lei, în anul care vine.

S-ar putea să nu fi greșit prea mult și, în zilele lui nefericite din 2017, leul să se deprecieze până într-atât de mult.

Pe medie, însă, s-ar putea ca lucrurile să nu stea la fel de rău, dacă:

• noul guvern se va purta mai responsabil decât cei ce au promis marea cu sarea în campania electorală şi
• nu va trebui să se împrumute prea mult ca să îndeplinească aceste promisiuni, iar
• marii creditori nu vor fi tentaţi să scumpească prea mult banii pe care îi voi împrumuta României.

Am primit două rapoarte și am și scris articolul cuvenit în CursDeGuvernare.ro.

Acolo scriu că Erste Group Research vede media cursului euro pe 2017 la 4,51 lei, cu variații între 4,4 și 4,6 lei/euro, în vreme ce Banca Transilvania are o estimare mai optimistă a puterii monedei naționale, mizând pe o medie de 4,43 lei/euro.

Piața interbancară părea, vineri la prânz, să stabilizeze, deocamdată. cursul la 4,52 lei/ euro

Peste 6,700 de oamenii interesați de #banidestepti au intrat în fondurile deschise de investiții în 2016. Sunt peste 338.000

Creșterea încrederii oamenilor înțelepți în fondurile deschise de investiții a atras peste 6.700 de noi investitori începători, în cea mai potrivită formă de a spori valoarea economiilor pentru oricine.

Cu totul, membrii fondurilor mutuale sunt mai mulţi de 338.000, ne atrage atenţia blogul TdbT + Totul despre banii tăi, care citează cel mai recent raport al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF) din România. 

Noii sosiţi şi cei mai sârguincioşi dintre membrii mai vechi au adus, net, la multiplicat în fonduri peste o jumătate de miliard de lei (mai precis 585,8 milioane lei – deci mai mult de 100 de milioane de EUR), în primele 11 luni ale anului 2016.

Acestea sunt subscrierile nete, adică suma care depășește retragerile de bani.

Laurenţiu Roşoiu, autorul blogului citat spune că aceste date sunt relevante pentru creşterea încrederii în fondurile mutuale.

Şi eu îl cred.

Fondurile mutuale se numesc „deschise” nu numai pentru că sunt aşa, deschise pentru toată lumea, dar şi pentru poate intra în ele și poate profita de ele oricine, oricând şi pentru că oferă posibilitatea de a-ţi scoate  oricând #banidestepţi din ele, fără să pierzi nimic din câştigul aferent perioadei în care şţi+ai pus economiile la cultivat acolo.


Pe 11 luni există „randamentele bune înregistrate de fonduri, în funcţie de profilul de risc, creșterile ajungând până la 34%”, remarcă Laurențiu Roșoiu în articolul din TdbT + Totul despre banii tăi.

Banca centrală a SUA, sub „norul de incertitudine” numit Trump

Banca Centrală a SUA (Federal Reserve, FED) a decis majorarea retei dobânzii de referinţă la dolar, aşa cum piaţa se aştepta.

Pe noi ne interesează pentru că decizia americanilor ar putea accentua deprecierea leului, deja încurajată de dărncicia parlamentarilor şi câştigătorilor alegerilor de la noi.

Mai multe în articolul pe care l-am scris în CursDeGuvernare.ro:

Banca Centrală a SUA a crescut rata dobânzii de referință. FED - sub „un nor de incertitudine”

Altfel spus, aveţi grijă cât şi în ce economisiţi - investiţi

Citiți și

PASUL URMĂTOR Cu profiturile cui îți mai poți hrăni #baniidestepti, când cele la care ai acces în România nu ajung?

PASUL URMĂTOR Cu profiturile cui îți mai poți hrăni #baniidestepti, când cele la care ai acces în România nu ajung?

Va folosi ceea ce voi spune acum numai...

...celor cărora le pasă de banul lor, de sănătatea acestuia și de viitorul lui,

...celor care au reușit să-și cultive deschiderea măcar psihică (dacă nu intelectuală) de a recepționa cu discernământ o propunere de a-și îmbunătăți viitorul și, mai ales,

...celor care nu și-au pricopsit ADN-ul cu o ostilitate irațională (sau fals rațională) pentru investiția, oricât de mică în fonduri mutuale.

Celorlalți – nu.

Nu și celor care nici nu vor să audă de fonduri mutuale, ori nici măcar de un cont de economisire la bănci, pe motivul caraghios că „sunt toți niște hoți”.

Nu este la îndemâna oricui o dilemă ca aceasta:

În care fonduri cu plasamente în acțiuni la bursă pot să îmi fac din banii puși deoparte #banidestepti?

(Nici măcar o creştere de 5% a PIB nu a mişcat acţiunile la Bursa din București. Principalul indice al acesteia a scăzut cu 2,4% în 11 luni din 2016. Bulgarii au plus 22%, iar ungurii 26%, la indici bursieri. Doar pentru cei care au măcar curiozitatea să afle: un indice bursier măsoară cu cât variază în medie (ponderată, zi de zi) acțiunile unei burse, față de un reper stabilit la lansarea indicelui. Mai exact: acțiunile din „coșul” (portofoliul) acelui indice.)

Și atunci, în ce fonduri mutuale de acțiuni să ne mai exersăm apetitul pentru randamente mai mari, cu riscul de piață corespunzător?

De-a lungul ultimilor ani, administratorii de fonduri mutuale românești s-au adaptat la situație și au sporit componenta de acțiuni de companii străine, în portofoliile  fondurilor de acțiuni existente, sau chiar au lansat fonduri noi, dedicate mai ales acestora. Nu le voi numi în acest articol, care are în vedere oferta tuturor membrilor Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF), pentru că nu vreau să-mi scape ceva. Voi scrie și articole dedicate unor anumite fonduri.

Important este principiul și fenomenul care acesta îl exprimă.

Zări mai profitabile

Măcar de poftă, așa, ia uitați cam care sunt randamentele acțiunilor, obligațiunilor, al unui mix de 60 - 40% dintre acestea și al depozitelor bancare, în SUA, pe diverse perioade din 1871 până în 2010.

Cum putem ajunge la marile randamente (ratele profitului investiţiei) ale acţiunilor marilor burse străine? Fără bătaie de cap, fără altă grijă decât aceea de a traversa strada pe trecerea de pietoni...

Cum abordezi o ofertă nouă? Când s-o faci direct la bursă și când prin fonduri mutuale

Cine nu ar vrea să-și sporească banii puși deoparte, profitând de creșterea cererii de servicii medicale private, dacă e lipsit de prejudecăți?

Mulţi băieți și fete isteți / inteligente, de meserie,  spun că românii o vor duce tot mai bine și vor cere tot mai mult serviciile medicale private.

Oferta publică de acțiuni ale cunoscutei rețele de îngrijirea sănătății Medlife ne pune problema: cum să profităm de eveniment, ca să ne înmulțim mai bine banii?

Orice potențial cumpărător are acces la ofertă. Te duci la ghișeele Raiffeisen Bank sau la oricare din casele de brokeraj la bursă, care fac parte din consorțiul care primește ordine de subscriere  și, dacă o faci până luni inclusiv, beneficiezi și de un discount de 5% din prețul de vânzare, care va fi stabilit la final.

DESCARCĂ de AICI prospectul ofertei Medlife

Îți trebuie minim 3.500 de lei, ca să cumperi minimul de 100 de acțiuni la prețul de subscriere de 35 de lei pe acțiune. Prețul final de vânzare ar putea fi chiar mai mic, în funcție de mărimea cererii și de prețurile licitate de marii investitori instituționali.

Dacă vrei mai multe acțiuni ți se garantează alocarea a cel mult 200, în funcție de cerere și dacă cererea va depăși oferta. Adică ai putea bloca cel puțin 7.000 de lei în această ofertă.

Urmează să păstrezi acțiunile până când prețul lor la Bursa de Valori București (BVB) va crește cât îți va conveni de mult peste prețul la care le-ai cumpărat.

Într-un an, sau doi, sau cine ştie când - oricum tu nu eşti speculator.

Sau...

SAU?...

Ai putea cumpăra acum, titlurile unui fond de investiţii mutual care este susceptibil să participe la oferta publică lansată miercuri 7 decembrie.

Și cam toate fondurile mutuale de acțiuni și ca și multe dintre cele cu expunere pe acțiuni vor licita, căci nu se întâlnesc des cu o ofertă pe piața autohtonă.

„Din PIEPTUȚUL meu de DAC” spun și eu: Ciudățeniile „banului pus deoparte” la români. Ce a descoperit patronul celei mai mari bănci din România

 A fost atât de spectaculoasă și (să mă iertați...) profundă, caragelian profundă prestația lui Adrian Văncică în „Poezia lui Celentano”, încât nu mă pot abține să nu contribui și eu la construcția unui nou brand: „PIEPTUȚUL meu de DAC”.

Și voi contribui, scriind că...

Ei bine, „din PIEPTUȚUL meu de DAC” recunosc că m-au uimit un rezultat sau două ale studiului Erste Group Money Study 2016 (EGMS), privind economisirea, investițiile personale și comportamentul consumatorilor în Europa Centrală și de Est (ECE).

M-au uimit până și pe mine, obișnuit cu ciudățeniile comportamentului concetățenilor mei față de #banulpusdeoparte.

Românii dau vina pe creșterea costului vieții, concomitentă cu scăderea veniturilor, când vine vorba de faptul că nu economisesc mai mult decât anul trecut – după cum arată studiul citat.

O fi, n-o fi... om economisi noi mai mult, sau nu – nu îndoielile mele sunt relevante aici (vorbim mai încolo).

Este ciudat cum de toată lumea, care știe să calculeze un PIB, spune că afurisitul ăsta de indicator a crescut din cauza creșterii consumului, care nu ar fi fost posibil fără creșterea veniturilor, mai precis a forței de cumpărare.

Și atunci de ce se plâng românii că nu economisesc din cauză că li se scumpește viața și le scad veniturile?!

Este – pe bune, ceva ciudat în comportamentul românilor față de proprii lor bani, după cât arată rezultatele studiului respectiv, ale cărui date le-am preluat integral în articolul scris azi în CursDeGuvernare.ro.

Să vedem ce și cum