vineri, 2 noiembrie 2018

TRATAMENTUL FRICII: Impozitele mai mici pe câştigurile din fondurile mutuale ar aduce statului venituri mai mari. Dar Guvernul îşi combină nepăsarea pentru economiile noastre cu cea pentru economie

Frica de a pierde bani nu este totuna cu prudenţa de a nu pierde, iar statul ar trebui să încurajeze prudenţa.

Un tratament de stat bun al fricii de a plasa bani în fondurile mutuale este să încurajezi prudenţa cu impozite mai mici sau deloc pe câştigurile din deţinerile pe termen lung.

Administratorii de fonduri mutuale cer şefilor Ministerului Finanţelor  (dinlăuntrul acestuia şi a celor din afară) să aibă bunul simţ de a accepta venituri mai mari la buget din impozite mai mici pe termen lung. 

Dar vor bulibaşele statului să renunţe la mita creşterii salariilor care se evaporă de la o lună la alta prin inflaţia pe care astfel o generează?

Încurajarea fiscală a investițiilor personale în fonduri mutuale de acțiuni și chiar la bursă ar însemna şi prosperitatea companiilor la care lucrăm (adică şi salarii mai bune şi locuri e muncă mai sigure). 

Acestea ar veni la Bursă ca să ceară bani din acumularea de capital, stimulată prin banii strânşi în fondurile mutuale.



„Investiţiile în acţiuni dau investitorilor posibilitatea de a participa la creşterea economică a unei ţări”, a declarat Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct la Tradeville, pe care âl citez într-un articol scris pentru CursDeGuvernare.ro.

Fenomenul ar face societatea românească să iasă din cercul vicios al îndatorării păguboase şi să intre într-un ciclu virtuos de autofinanţare a dezvoltării economice viitoare și în care roadele creşterii economice sunt împărţite pe un segment mai larg al populaţiei”, mai spune expertul citat.

Mai mult, împreună cu firmele de administrare a investiţiilor personale, statul ar trebui „să mobilizeze un milion de români să îşi aloce o parte a surplusului financiar, cu recurenţă, spre fondurile ce investesc în economia reală”, zice și Mihnea Bărbulescu, director de vânzări Erste Asset Management.


Impozite mai mici pe investiții, încasări mai mari la buget


Ministerul Finanțelor (MFP) a primit mai multe propuneri de la Asociația Admistratorilor de fonduri (AAF), care demonstrează că „un impozit redus pe investițiile investiţiilor la 3 - 4 ani - arăta un câştig pentru bugetul statului din veniturile de aici”, a spus Horia Gustă, directorul general al SAI Certinvest.

Ovidiu Dumitrescu de la Tradeville aminteşte exemplul clasic al conturilor de pensii de tip 401K din SUA şi nu numai, care „ au înlesniri fiscale substanţiale dacă proprietarul menţine investiţiile o perioadă lungă de timp”.

Conturile de tip 401 K oferă salariaţilor posibilitatea de a economisi sume de bani netaxate sau taxate într-un regim preferenţial în vederea pensionării. Sumele sunt investite ulterior pe piaţa de capital inclusiv prin fonmduri mutuale.

În România nu există așa ceva, iar ceva ce seamănă pe departe, fondurile de pensii private sunt mierea cu care guvernanții de acum vor să peticească deficitul bugetar.

Apărarea de pierderi


În ciuda experienței de zeci de ani, care arată că plasamentele în acțiuni pe termen lung este cea mai profitabilă, teama de risc este dominantă şi trebuie tratată cu facilităţi fiscale.

Investiţia în fondurile mutuale cu plasamente în acțiuni „nu este numai speculativă",  tocmai pentru că este pe termen lung,  spune Horia Gustă, de la Certinvest.

„În momentul în care stai 3-4 ani prinzi şi creşterea economică și cea a indicelui bursier BET-TR de 153% (de la lansarea din 2012)îţi dai seama care este avantajul de a fi aşteptat atât”, susține expertul citat.

Indicele BET-TR face media ponderată a variaţiiilor cotaţiilor celor mai importante companii de la BVB, la care adaugă şi efectul încasărilor din dividendele acestora. Printre acestea: OMV Petrom (SNP), Romgaz (SNG), Trasnsgaz (TGN), Transelectrica (TEL), Nuclearelectrica (SNN), Electrica (EL), Banca Transilvania (TLV), BRD și, mai nou, DIGI Communications (DIGI), MedLife (M) și Purcari (WINE).

CLICK! pe grafic ca să vedeţi mai bine.



„În toţi anii din perioada 2012 - 2018, randamentul total al investitorului calculat pe baza indicelui BET-TR a fost pozitiv, iar în anul 2017 şi în anul 2018 s-a menţinut relativ constant în jurul unui procent semnificativ de circa 19% pe an", a declarat Lucian Anghel, preşedintele BVB.

Investiția pe termen lung în fondurile mutuale este o metodă ușoară „de a beneficia de perioadele de creştere economică surprinse de pieţele financiare”, spune Milan Pruşan, managing director NN Investment Partners.

Avantajul principal al acestei abordări este „nivelul ridicat de diversificare prin care fluctuaţiile înregistrate pe termen scurt în piaţa de acţiuni sunt temperate", a adăugat expertul citat.

„Fie că investim sume considerabile la un anumit moment dat, fie că alegem să investim sume mai mici, într-un mod recurent, este important să reţinem că investiţiile pe termen lung au şanse semnificative de a genera randamente satisfăcătoare”, a mai spus Milan Prușan.

Și există și instrumente potrivite pentru cei a căror decizie de investiție este blocată de teama de pierdere pe termen scurt.

Există fonduri care „îi permit investitorului să aleagă în funcţie de acest parametru (riscul de pierdere), ajutându-l astfel să rămână într-o zonă relativ confortabilă, chiar dacă acum are în portofoliu şi acţiuni", a afirmat Adrian Negru, director vânzări la Raiffeisen Asset Management.

Cea mai recentă propunere a AAF este ca impozitul pe câștigurile din dețineri mai mici de doi ani să fie zero, tocmai pentru a atrage economiile populației spre investiții care pot fi redistribuite, ulterior în majorările de capital ale companiilor.

Acestea ar fi astfel încurajate să apeleze la piața de capital ca sursă de finanțare – fenomen cu amploare nesemnificativă în acest moment.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu