De îndată ce vacanța de vară a luat sfârșit, peste 320.000 de români isteți și-au reluat ritmul de economisire și investiție care li se potrivește.
Vestea este liniștitoare pentru cei care se grăbiseră să vadă, în unele luni din acest an, semnele apocalipsei financiare în scăderea subscrierilor nete în fondurile mutuale până în domeniul negativ.
Ei bine, nu vine apocalipsa.
Dar ce înseamnă asta – subscrieri nete? Și ce au de a face cu un anume ritm de economisire și investiție?
Să vedem.
Luna trecută românii au plasat cu aproape 300 de milioane de lei mai mult decât au scos din fondurile deschise de investiții, potrivit datelor Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF).
Fondurile de investiții deschise sunt cele la care accesul este deschis permanent. Li se mai spune și mutuale – pentru că de fapt aceste fonduri sunt o asociere de investitori care angajează niște profesioniști, administratorii de fonduri, să le cultive banii, să-i transforme în bani deștepți – smart money.
Mai există și fonduri de investiții închise, care nu fac emisiune și răscumpărare de titluri în mod continuu, ci accesul este deschis doar periodic.
Suma de mai sus (mai exact 297,8 milioane de lei) este suma subscrierilor nete în cele 76 de fonduri mutuale românești – adică totalul diferențelor dintre cumpărările de titluri de către investitori și răscumpărările de către fonduri de la investitori a titlurilor lor (ieșirile de cash).
Cei mai mulți bani proaspăt subscriși s-au dus tot în fondurile de obligațiuni (subscrieri nete de aproape 163 de milioane de lei) și în fonduri neclasificate într-o categorie anume (aproape 139 de milioane de lei net), dar și acestea au plasamente foarte mari tot în titluri de stat, obligațiuni municipale sau corporatiste și în depozite bancare (inclusiv în valută).
În articolele despre #banidestepti am mai povestit de unde provine apetența pentru fondurile cu expunere majoritară pe obligațiuni și pe ceea ce se cheamă alte instrumente cu venit fix (dobândă, în principal).
Aceste fonduri de obligațiuni au un grad de risc de piață mai redus decât cel al fondurilor de acțiuni bursiere.
Pe de altă parte, fondurile de obligațiuni sunt prezente în toate tipurile de portofolii, despre care am vorbit în articolul anterior al GOSPODĂRIEI de BANI.
Recursul la Metodă
Vă amintiți: în funcție de vârstă (de fapt, în funcție de scopurile pentru care economisesc și investesc, care se schimbă odată cu vârsta), portofoliile își schimbă structura, de la o pondere majoritară a fondurilor de acțiuni, spre o pondere majoritară a fondurilor de obligațiuni și monetare.
Știți și de ce: fondurile de acțiuni sunt profitabile pe termen lung, perioadă în care pot asimila cu succes și turbulențele temporare ale pieței.
Acum, întrebarea este: cum îți schimbi structura portofoliului de la 75% fonduri de acțiuni în valoarea portofoliului – când ai mai puțin de 30 de ani, la peste 90% fonduri de obligațiuni și monetare – când ai peste 60 de ani?
Aproopo de ieșiri din fonduri și subscrieri nete: Ce faci? Vinzi progresiv, din 10 în 10 ani, pe măsură ce înaintezi în vârstă, din fondurile de acțiuni și cumperi cu banii obținuți fonduri de obligațiuni?
Am presupus că ești adeptul principiului că unui fond de acțiuni i-ar fi de ajuns minim 10 ani ca să-ți dea randamentul, mai precis profitul pe care îl dorești. Ceea ce este discutabil, dar să lăsăm discuția asta pe altădată.
Mai important este altceva:
Păi, cine spune că pe măsură ce înaintezi în vârstă nu mai trebuie să economisești și să investești?! Care ar fi logica?
Sigur că ai ajuns la o anume disciplină a economisirii. Nu ți-a fost ușor, dar ai ajuns să economisești o anumită sumă periodic în conturi de economii sau în depozite bancare.
Și de ce ar trebui să nu mai adaugi nici o economie în plus la portofoliul tău de investiții în fonduri?! Doar te-ai obișnuit să cumperi fonduri mutuale, măcar de fiecare dată când economiile au ajuns la un anumit nivel.
Dacă nu cumva, ceea ce economisești lunar în contul de economii se duce deja direct în fonduri.
Și atunci, sigur că este mai logic să amâni cât mai mult vânzarea de fonduri de acțiuni, s-o faci cât mai târziu, astfel ca roadele lor să fie cât mai frumoase.
Gândește-te numai că în fiecare an se adaugă dividende la fondul tău, care se investesc mai departe și... așa mai departe.
Astfel încât, pe măsură ce înaintezi în vârstă, cumperi tot mai multe titluri de fonduri de obligațiuni și tot mai puține fonduri de acțiuni. În felul acesta, portofoliul tău va deveni nu numai tot mai adecvat vârstei și obiectivelor tale, dar are șansa de a deveni și tot mai performant.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu