joi, 26 ianuarie 2017

Topurile câștigurilor din liga #banidestepti. Cât ești dispus să pierzi, doar ca să-ți protejezi comoditatea?

Am fost la un doctor să mă consulte, că mă dor picioarele și, auzind cu ce mă ocup, mi s-a plâns, el mie, că nu știe cum să-și scape banii din depozitele bancare

Am făcut ochii mari – omul avea haz.

Aș fi putut să-i sugerez să organizeze o evadare ca-n filme, dar omul era prea inteligent, și mi-am dat seama că ori mă testa, ori chiar aștepta de la mine argumentul decisiv, care să-i anihileze prejudecățile despre fondurile mutuale.

- Fondurile mutuale sunt singura soluție dintre depozitele bancare (ineficiente, dacă nu perdante, după plata comisioanelor și a impozitului) și plasamentul direct la bursă (contraindicat neavizaților, care nu au niciodată suficient timp și nici destulă experiență pentru a face față).

Ce argument este ăsta? – mi-a transmis doctorul amuzat, cu o mimică  ofensată.

- Păi ce altfel de argument vă doriți?

- Așa… unul copleșitor!

Șarmant, autoironic – omul!...

Mi-am dat seama că, în ciuda autoironiei, își dorea un argument la fel de convingător ca acela care l-ar face pe un fumător învederat să se lase de fumat.

Nu posed astfel de argument, dacă nu mi se dă vreun har, ceva…

Și atunci, apelez tot la rațiune. Și îl întreb pe doctor:

- Cât ești dispus să pierzi doar ca sa-ți protejezi comoditatea?

Am făcut niște calcule, am sortat niște date ale Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și ale Băncii Naționale a României (BNR) și am aflat câteva lucruri, pe care le-am scris în CursDeGuvernare.ro.

Le reiau aici cu topurile celor mai mari câștiguri din plasamentele în fonduri mutuale în 2016:

Înainte de topuri, vă rog, puțintică răbdare și veți înțelege mai bine miza.

Câștigul mediu brut din dobândă a fost de 1,59% din sumele depuse pe termene mai mici de doi ani, în depozitele bancare noi în bănci făcute în noiembrie 2015, potrivit datelor BNR.

Pe de altă parte, în 2016 s-a câștigat  până la 5,31% brut din plasamentele în fondurile mutuale care investesc, în numele membrilor lor,  tot în depozite bancare, dar și în obligațiuni, potrivit datelor AAF.

Riscurile celor două instrumente, depozitul bancar și fondul mutual de obligațiuni – pe de altă parte, sunt prea apropiate ca riscul să fie invocat de oamenii serioși în apărarea fobiei față de fonduri.

Și atunci, ce îi împiedică, pe românii cu milioanele care țin zeci de miliarde de lei în depozite bancare, să treacă peste bariera mentală care îi oprește  să ofere economiilor lor cariera unor #bani destepti?!

Diferența dintre 5,31% și 1,59% este costul de oportunitate pe care domnul doctor, ca și oricine altcineva ca el îl plătește ca să-și menajeze comoditatea mentală.

Este un preț, o pierdere concretă.

Domnul doctor & Co preferă mai bine să piardă bani decât să ... consimtă realitatea cu care, măcar în intimitatea lor... personală sunt de acord: nu de fraude se teme domnul doctor & Co. și nici măcar de riscul de piață, ci de disconfortul de a-și înfrunta emoția cu rațiunea.

Cercetați și comparați


Mai mult, oamenii nu își țin banii nici în bănci pentru prea multă vreme.

Apetitul pentru economisire vizează aproape exclusiv termenul scurt, mai mic de un an, sau de cel mult un an. Asta se vede din faptul că media generală a ratei dobânzii, de 1,59%, ponderată cu valoarea depunerilor, este aproape egală cu cea a depozitelor cu scadența mai mică de un an, de 1,58%.

Altfel spus, cele mai mari sume au fost depuse pe termene scurte, de o lună, trei și șase luni, în marea lor majoritate.



Pe de altă parte, peste 152.000 de români au reuşit să-şi depăşească barierele mentale şi au apelat la fondurile mutuale de obligaţiuni, potrivit datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

Fondul mutual de obligațiuni este cea mai puţin riscantă formă de investiţie, din punctul de vedere al variaţiilor pieţei (cu excepţia fondului monetar).

Toate cele șase fonduri de obligațiuni (calificate ca atare de AAF) au înregistrat pe 2016 randamente brute superioare până la dublu față de câștigurile din depozite bancare.

Randamentele nu iau în calcul impozitul pe câştig, dar includ comisioanele de administrare.



Atuul fondurilor mutuale este faptul că, aici, economiile sunt administrate activ de profesioniști, în funcție de oportunitățile de piață.

Este notoriu pe piață faptul că fondurile de obligațiuni au înregistrat câștiguri mari pe perioada crizei, pentru că statul era nevoie să se împrumute la dobânzi mari.

Există fonduri care  au dublat banii investitorilor de la lansarea din urmă cu 10 ani, trecând cu brio peste toatăperioadă a crizei.

Fondurile mutuale clasificate oficial ca fonduri de obligaţiuni investesc minim 80% din resursele plasate de mambri în instrumente cu venit fix , adică atât în depozite şi alte instrumente bancare cât şi în obligaţiuni şi titluri de stat care fie sunt prea scumpe, fie sunt greu de cumpărat pe cont propriu de un economisitor .

Fondurile de obligațiuni au expunere zero pe acțiuni și pe fonduri de acțiuni și derivate de acțiuni, ceea ce le conferă un grad redus de risc de variații, respectiv de pierderi din cauza variațiilor valorii de piață, mai ales că deținerile cele mai importante sunt titlurile de stat.

În topul de mai sus a fost inclus și singurul fond clasificat oficial ca fond monetar, adică, un fond care investește mai ales în depozite bancare.

Există însă şi fonduri care nu corespund, oficial şi riguros, nici categoriei celor monetare şi nici celei a fondurilor de obligaţiuni, deşi investesc tot în depozite și obligațiuni.



Riscul de piață pare că s-a materializat anul trecut în evoluția a trei dintre aceste fonduri cu o componentă monetară puternică nu au reușit, însă, performanțe mai bune decât depozitele bancare, dar au păstrat avantajul oferit investitorilor de a retrage banii fără a pierde „dobânda” ca în cazul depozitelor.

Nu trebuie uitat, însă, că alegi un fond mutual nu doar pentru un an, dacă nu este un fond monetar.

Vom aborda și felul în care te poți proteja cât mai mult de riscul prin alegerea fondului celui mai potrivit.

Acum doar să prezentăm și alte topuri, ale unor alte tipuri de fonduri, de dragul corectudinii și al egalității șanselor lor de a-și câștiga investitorii.

Diversificarea


Ceea ce urmează sunt doar niște borne pe traseul carierei economiilor spre categoria #banidestepti.

Fondurile mutuale diversificate încearcă să beneficieze atât de siguranța dobânzii depozitelor bancare și de câștigurile obligațiunilor, dar și de plusul de randament adus de acțiuni, cu riscul aferent, pe măsură ce devin tot mai puțin defensive.

Teoretic, fondurile flexibile ar trebui să aibă cele mai mari randamente iar cele defensive – cele mai mici. În realitate, topul pe 2016 arată astfel:



În sfârșit, șansele cele mai mari de randamente mari sunt cele ale fondurilor de acțiuni, caz în care priceperea administratorilor de a alege portofoliile cele mai profitabile de acțiuni contează la fel de mult ca mediul de piață.



Cei ce își feresc banii să devină deștepți au, parțial, doar scuza că sunt victimele unui șoc cultural cu rădăcini... istorice.

O altă statistică este expresia șocului respectiv:

Aproape 327.000 de persoane care au economisit bani au ales calea investirii în fonduri mutuale.

Pe de altă parte, numărul persoanelor fizice care au depozite bancare a scăzut cu 20%, la 30 iunie 2016 față de 31 decembrie 2006, până la aproape 13,95 de milioane, potrivit datelor Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB).

Pe de o parte, este jenant să rămâi șocat și, pe de altă parte, este o responsabilitate a celor care invocă pe toate căile nevoia de educație financiară – chiar să o facă.


11 comentarii:

  1. Buna ziua,

    am cumparat de la Carpatica Global unitati de fond in data de 17.02.2017 si au aparut in extras cu VUAN =21.2360 lei din ziua de luni , când de fapt eu le-am achizitionat vineri cand VUAN = 21.16 lei , pentru ca in weekend nu s-au mai efectuat tranzactii si valoarea se considera cea de la închiderea zilei de tranzactionare.De ce nu s-a inregistrat valoarea mai mica? Mereu când cumpar, desi in zilele anterioare VUAN este in scadere,in extrase apar valori mai mari desi comisioanele sunt incluse in valoarea unitatii de fond ? Nu astept neaparat un raspuns dar nu mi se pare corect sa pacalesti investitorii si pe urma sa te intrebi in presa de ce tin oamenii banii in banci ; de asta , pentru ca la scadenta stii exact ce suma ai de ridicat .La BCR de exemplu , am depus 505 lei si am cumparat unitati de fond de 499 lei , restul de 6 lei fiind comisioane .Pentru ca sa ajunga o unitate la valoarea din ziua achizitiei , au trecut 27 de zile si am avut noroc atunci , deoarece cresteau sumele , acum vad ca tot scad .

    Va multumesc frumos pentru rabdarea de a fi citit .

    RăspundețiȘtergere
  2. Om bun...
    1. Din cate stiu eu, toate fondurile calculează pretul de emisiune și nr de titluri cumpărate a doua zi, după ce depozitarul actualizează activele nete ale fondului, inclusiv in functie de noile subscrieri.

    Am lansat o provocare administratorilor de fondrui să vă răspundă în articolul

    Administratori de #banidestepti,... răspundeți la întrebările omului!

    https://cumsafaciunleu.blogspot.com/b/post-preview?token=INeHZloBAAA.Qb6E2-jLZ98aC_B9agYJmUNL0uBc0KdulR2gTCBOLJzgQ2cOm0dDwmQhAzcFLPLc15w0GoNcdHI-gtpUnePKSA.2jRgswF4foR0HHPaZJH8KA&postId=9025261240904532751&type=POST

    Eu unul presupun că lucrurile stau asa:

    Adica, „AZI” este vuanul calculat cu datele de la sfarsitul zilei de IERI.
    Nici nu ar putea fi altfel, mi se pare mie, daca nu gresesc. Aflăm ce VAN si cati investitori am fost ieri, dupa ce s-a terminat ziua de ieri si se centralizaeaza datele. Apoi impartim VAN la cati suntem si aflam vuan+ul.

    Iată ce se scrie în documentul „REgulile fondului” la un fond oarecare - cred ca la toate sunt cam la fel:
    „Preţul de emisiune este preţul plătit de investitor şi este format din valoarea unitară a activului net calculat de Societatea de administrare şi certificat de Depozitar, pe baza activelor din ziua în care s-a făcut creditarea conturilor colectoare ale Fondului.
    Emisiunea unităţilor de fond se face în ziua lucrătoare următoare celei în care s-a făcut creditarea conturilor colectoare ale Fondului.
    Preţul de emisiune va fi plătit integral în momentul subscrierii.
    Participarea la Fond are loc prin semnarea şi predarea Formularului de adeziune precum şi efectuarea plăţii unităţilor de fond subscrise.
    O persoană care a cumpărat unităţi de fond devine investitor al Fondului în ziua lucrătoare următoare celei în care s-a făcut creditarea contului Fondului, iar preţul de emisiune luat în
    calcul este cel calculat pe baza activelor din ziua în care s-a făcut creditarea contului Fondului”.

    Nu cred insa ca e vorba de vreo pacaleala....

    Cat despre comparatia cu bancile... Păi, eu scriuu degeaba aici, de mai bine de un an de zile incoace?

    Nu+i nimic. Voi mai scrie

    2. Nu stiu sa va spun ce fond aţi luat la BCR ca sa va spun daca este mult sau putin ca au trecut 27 de zile pana cand vuan a ajuns la valoarea sumei care sa includa si comisioanele.... In orice caz, daca va trebuie banii inapoi asa de repede este mai bun contul de economii, ca daca nu ar fi nu s+ar povesti...
    Hai sa mai vorbim...
    Adrian N. Ionescu

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Linkul articolului prin care i+am provocat pe administratori este :
      http://cumsafaciunleu.blogspot.ro/2017/02/administratori-de-banidestepti.html

      Ștergere
    2. Buna ziua ,

      nu ma asteptam ,sincer, sa fie vreun feedback la comentariul meu , apreciez in mod deosebit acest lucru .Este dificil sa-ti dai seama de VUAN , eu ma ghidez dupa ZF si FINZOOM dar si acolo , pentru aceeasi zi , rezultatele difera plus ca nu se updateaza zilnic .Cat despre BCR , am cumparat unitati de fond la ERSTE BOND Flexible RON , fond de obligatiuni, de aceea am urmarit sa vad in cate zile lucratoare valoarea unei unitati de fond + acel comision incasat de banca va ajunge la valoarea afisata la cumparare din ziua cand eu de fapt l-am achizitionat .Deci dupa 27 de zile a ajuns o unitate de fond sa aiba valoarea efectiva afisata de fond la data cand eu am cumparat .Nu sunt o fire meschina,poate acest comision nu pare mare pentru o luna dar intr-o perioada de cativa ani este o suma de care se poate tine cont si oricum este de multe ori mai mare decat comisioanele fondurilor din alte tari . Probabil ca la fel au gandit si cei foarte multi investitori cand si-au retras banii din fonduri,exact in perioada cand am depus eu: http://www.bursa.ro/in-iunie-si-iulie-peste-3000-de-investitori-au-retras-137-milioane-de-euro-din-fondul-erste-bond-...&s=print&sr=articol&id_articol=274138.html.

      Inca o data , va multumesc pentru timpul dvs. si va doresc o zi buna .

      Cu stima,

      Ștergere
    3. Buna ziua din nou,

      va rog sa ma scuzati daca dau dovada de prea multa insistenta, dar va rog sa publicati , daca se poate, un articol referitor la ETF-uri si REIT-uri : daca cele tranzactionate international se pot achizitiona si din tara , de la ce banci etc. Stiu ca exista fondurile PIONEER de la Unicredit ,imi place de exemplu Emerging Markets Bond, fond de obligatiuni , are performanta super pe 3/5/10 ani dar in 2008 a fost implcat in celebra frauda Madoff si asta ma cam pune pe ganduri.
      Gata,iar am scris prea mult, va mutumesc pentru timpul dvs.

      Cu deosebita stima,
      Anonim

      Ștergere
    4. Salut, Om Bun,
      Eu ma stradui sa ajung si la ETF-uri. Ar fiuna de variantele de continuare pe ideea educatiei fianciare spre bursa. Nu stiu cand se va intampla. Reit-urile par, insa deja prea îndepărtate, dar nu de neglijat...

      Ștergere
    5. Și, nici o scuza... :).. Multumesc eu pentru interesul dumneavoastra....

      Ștergere
    6. 27 de zile....
      Am ajuns la comentariile dumneavosatră in „sensul invers al acelor de ceasornic”.
      1. Cum sa nu va raspund... asta este si menirea acestui blog și a acestui demers: sa ajute si sa raspunda.
      2. Speram in secret ca dumneavoastră sa fi asteptat performante rapide de la un fond monetar (fie si doar sa egaleze valoarea plasamentului). De la un fond monetar poti avea pretentii si de la o zi la alta, daca e un fond „scurt”, de trezorerie, dar nu are sens să plasezi intr-un fond de obligatiuni daca nu -l lasi sa se coacă macar un an... recomandarea generala este de cel putin doi ani. Piata obligatiunilor este mult mai lenesa decat piata monetara, tendintele sunt mai molcome. Plus ca, acestia nu sutncei mai buni an pentru fondurile de obligatiuni... A fost la un moment dat un fenomen general de dezinvetire din fondurile de obligatiuni... spre orizonturi mai profitabile - dar asta nu este pentru noi, ci pentru profesionisti. (Si, apropo...stiati ca, din cauza incertitudinilor mondiale, sunt bani grosi care se bat să se dea titlurilor de stat germane chiar si în pierdere (la randamente negative) doar ca sa fie in siguranta?) Pentru noi, insa, socoteala este simplă si porneste de la tot ce este peste dobanda la depozite bancare si conturi de economii. Atentie, insa, acestea se calculeaza in % pe an. Ca sa comparati randamentul pe o perioada mai scurta trebuie aplicata alta formula.Mai vorbim...
      Multumesc si eu pentru incredere
      Adrian N. Ionescu
      M

      Ștergere
  3. Voi incerca si eu un raspuns care sper sa va lamureasca:

    1. Pentru a oferi protectie investitorilor (impotriva unor practici de tipul "late trading" sau "market timming" prin care unii investitori ar urmari sa profite de evolutii de [ultim] moment in cadrul unei zile), pentru a asigura practic un tratament egal tuturor investitorilor care efectueaza operatiuni in aceeasi zi, cumpararile si rascumpararile de unitati de fond se fac la un pret ce nu este cunoscut la momentul plasarii "ordinului"; aceasta practica este general valabila si este impusa fondurilor prin reglementari legale

    2. valoarea pe care o indicati dvs. pentru ziua de vineri 17 februarie este de fapt cea CALCULATA vineri pentru ziua de JOI 16 februarie (valabila pentru operatiunile din acea zi). Puteti verifica si dvs. aceste valori si zilele in care au fost valabile pe site-ul administratorului (SAI Carpatica)

    3. Modalitatea de calcul este indicata si in documentul pe care l-ati semnat (Cererea de subscriere): "Pretul de cumparare al unui titlu de participare se calculeaza PE BAZA activelor din ziua in care s-a facut creditarea contului colector/ conturilor colectoare al O.P.C.V.M-ului [fondul de investitii] pentru emiterea respectivelor titluri de participare. Emiterea titlurilor de participare se face in ziua LUCRATOARE URMATOARE celei in care s-a facut creditarea contului colector/conturilor colectoare ale O.P.C.V.M-ului."

    4. Este evident ca valoarea activelor in ziua de 17 februarie nu putea fi determinata decat dupa inchiderea tuturor pietelor pe care se tranzactionau instrumentele financiare din portofoliul fondului. Acest calcul s-a realizat in urmatoarea zi lucratoare (luni 20 februarie)

    5. NU ESTE nici o pacaleala. Inca odata, aceasta practica este cea indicata de prevederile legale, prezentata si in cadrul documentelor fondurilor de investitii, scopul fiind de a asigura protectie tuturor investitorilor si un tratament egal.

    Candva, in trecut, nu a fost asa! Atunci, valoarea valabila intr-o anumita zi se determina in ziua precedenta utilizand preturi de referinta valabile in acea zi de calcul. Adica in ziua T era valabila valoarea determinata in ziua T-1 luand in calcul preturi de referinta (inchideri) din T-2! Altfel spus o evolutie de piata din ziua T avea impact abia peste 2 zile in pretul unitatii. Evident anumiti investitori, sa-i numim "avizati", au exploatat acest sistem pentru ca le permitea sa STIE din vreme si cu siguranta in ce directie va merge pretul (adica profit sigur, in lipsa unor comisioane de rascumparare penalizatoare care sa-i descurajeze)

    In prezent nimeni nu mai poate profita, in detrimentul altor investitori, intrucat TOTI vor afla in urmatoarea zi lucratoare pretul la care le-au fost procesate operatiunile .


    Este adevarat si merita sa o repetam: fondurile de investitii nu sut depozite bancare. Rezultatul lor (castig sau pierdere) nu poate fi cunoscut in prealabil (anticipat) insa puteti verifica ca exista la acest moment numeroase fonduri de investitii autohtone si nu numai care au obtinut randamente net superioare dobanzii bancare pe acelasi orizot de timp.

    Investitorii in fonduri isi asuma un risc mai mare in speranta obtinerii unui castig mai mare. Banuiesc ca acesta a fost si motivul pentru care dvs. ati ales sa investiti in fonduri iar sa verificati cat de profitabila ar fi investitia dupa 27 de zile mi se pare contraproductiv, cu exceptia unui fond de tip monetar. Fondurile au durate recomandate ale investitiei in functie de politica lor de investitii, marea lor majoritate nefiind recomandate pe termen scurt si f. scurt.

    Vom fi cu totii (mai) multumiti daca vom intelege in prealabil cum functioneaza fondurile si investitiile in fonduri.

    Daca va intrebati cumva, da, sunt investitor in fonduri (de diverse tipuri) de mai multi ani.

    Sper sa va fie de folos!

    RăspundețiȘtergere
  4. Răspunsuri
    1. Multumesc, Un Investitor în Fonduri....

      „în” pare a fi o particulă nobiliara, ca în Honore de Balzac?

      Ștergere