Am fost bucuros să contribui la lansarea platformei de educație financiară Fluent în Finanțe, cu cel mai recent articol din seria CUM CITEȘTI...(știrile financiare).
Am lăsat articolul să apară, așa cum se cuvine, mai întâi pe platforma Fluent în Finanțe. Azi a fost lansată platforma și îi felicit pe oamenii Bursei de Valori București (BVB) și pe cei care, mult mai mult ca mine, au lucrat la ea.
Reiau și aici articolul, fie și numai pentru că se poate citi mai ușor cu diacritice și cu literă mai mare.
Acum delectați-vă cu:
O introducere în arta cititului de știri financiare
Știți deja bine (ați aflat-o deja la un Forum al BVB) că: Niciodată nu a fost prea ușor să citești o știre financiară.
Mai știați, totuși, și că: Nu ai nevoie de o pregătire specială ca să citești o știre financiară. Cele mai multe știri financiare par că se adresează cunoscătorilor și nu celor care au mare nevoie de ele.
Iar cele mai nefericite știri financiare sunt cele doldora de statistici.
Citești o știre financiară care îți spune că șomajul a crescut cu 1% față de luna trecută? Sau față de anul trecut? Sau că nu a crescut deloc? La ce-ți trebuie să știi asta, dacă nu știi cât de periculoasă este creșterea respectivă pentru jobul tău?!
Ți-ar putea spune cineva asta? Nu, nu chiar asta: cât de periculos este „procentulˮ respectiv. Un jurnalist meseriaș ți-ar putea spune, însă, că acum șomajul (numărul de oameni înregistrați fără job) se apropie de nivelul din 2009, cel mai greu al crizei. Sau dimpotrivă, că este aproape de cel mai scăzut nivel din istorie! Ar cita pe un profesionist al analizei, unul de încredere. Și atunci, ai putea vedea care e tendința.
Sau: citești o știre care spune că, în luna cutare, : „Conturile curente şi de economii au crescut cu 12 mld. lei într-un an, în timp ce depozitele la termen au stat pe locˮ, față de aceeași lună a anului trecut. Trecem peste faptul că nici o proporție, nici un % și nici o creștere nu au sens dacă nu ni se furnizează referința: Față de ce valoare a crescut cu atât la sută, sau cu 12 miliarde de lei (știrea respectivă spune până la cât, până la 48,5 mld lei).
La ce te poate ajuta știrea asta, dacă – de pildă, tocmai ai deprins gustul de a investi la Bursă?
În ce măsură ar putea fi influențate prețurile acțiunilor la Bursă de faptul evocat de știrea de adineaori?
Ar putea fi un indiciu care semnalează că va crește (sau nu?) – cererea de acțiuni, respectiv prețurile acestora? Da, dacă ar fi vorba de americani. Oamenii scot mai mulți bani din depozitele bancare care nu mai rentează deloc și îi țin la îndemână, să profite de oportunități. Cu românii este mai greu de judecat așa. Explicația mai la îndemână este aceea că, pentru ei, oportunitățile se concentrează în hipermarket-uri.
Totuși, nu strică să arunci ochii pe site-ul BVB mai des, în zilele următoare, măcar de dragul exercițiului.
Și: dacă vezi că indicii cresc, azi, cu peste 2%, ce-o fi? 2% la București, s-ar putea nici să nu fie prea mult. Dacă nu s-a întâmplat nimic „ofensatorˮ pentru piață în străinătate și nici în țară (nu a căzut Guvernul –mai puțin nu prea contează), atunci te poți întreba de unde sunt banii care intră în ring.
Sigur nu a mai dat ceva cash Fondul Proprietatea din capitalul său social? Ce se cumpără cel mai mult?
După răspuns putem bănui dacă ar putea fi vorba de un investitor străin? Și dacă la toate aceste întrebări răsunsul este nu, atunci da, poate – poate banii vin din depozitele bancare desființate.
Acestea sunt, încă știri ușor de citit.
Ce te faci, însă, cu o știre ca aceasta:
„Ce pregăteşte Ministerul de Finanţe: Modificare brutală la contribuţia de asigurări sociale: De la 10,5% la angajat şi 15,8% la angajator, la 21,7% doar la angajat. Companiile vor fi obligate să majoreze salariul brut”
Recunoașteți știrile cu titlurile epopeice ale ZF.ro.
10,5 + 15,8 = 26,3 %, care este mai mare decât 21,7%, dar vom plăti tot doar noi, salariații?
Deci vom plăti un CAS mai mare, nu?
E jale?
Trebuie citit articolul, dar ca să-l pricepi bine – pare că ai nevoie de un consultant.
Sau: am înțeles eu greșit?
Înseamnă că într-adevăr mi-ar trebui un consultant ca să citesc știrea asta.
Peste două zile deja știrea a fost infirmată.
Dar a provocat un asemenea scandal încât un secretar de stat și-a dat demisia, pentru că ar fi pus în dezbatere publică proiectul de ordonanță cu „modificarea brutalăˮ, fără ca ministrul finanțelor, respectiv Ministerul să și fi asumat documentul, mai întâi.
Altfel spus: „Nu e adevărat! Ar fi fost doar o analiză, cum se fac o mulțime în minister, dar nu se luăsese nici o decizie, etc... Nu e adevăratˮ. Ministerul și nici Guvernul nu ar avea în plan nici o creștere a fiscalității, etc.
Rămâi năuc. De ce era agitația?
Mai întâi, că eu nu am înțeles din știrea inițială că mi-ar crește CAS-ul, ci că se transferă și banii și plata lor integral în sarcina mea. Asta cu condiția ca (am mai spus) angajatorul să-mi dea mie, de-adevăratelea, banii pe care îi plătea el drept CAS, ca să-i plătesc eu. În fapt să-i vireze el pe toți în numele meu? (e și aici un semn de întrebare, dar mai are sens să ne batem capul?)
Am înțeles greșit? Înseamnă că într-adevăr era o știre care nu fusese prevăzută cu consultantul de lectură necesar.
Oricum, se pare că focul s-a stins. De ce ne mai ocupăm de subiectul ăsta?
Pentru că știrea inițială are și o altă cheie de lectură, dacă este pusă în secvență cu toate celelalte care au urmat pe același subiect: - negația de la Minister și de la Guvern; - demisia secretarului de stat „vinovatˮ; - și altele, inserate mai jos într-o căutare tot din ZF.ro, (din păcate, trebuie să citiți de jos în sus):
Secvența mediatică de mai sus a provocat intense suspiciuni că, de fapt, Guvernul, dacă nu acesta măcar următorul, va avea nevoie de o creștere a fiscalității, pentru a finanța toate creșterile salariale și toate pensiile speciale, deja decise, ori chiar și pe cele care vor urma.
Este cunoscută metoda, arunci în joc o sperietoare (eventual printr-un personaj de sacrificiu) și, dacă lumea nu se panichează, mai devreme sau mai târziu vii și cu pericolul real.
Dacă lumea se panichează atunci negi: „Nu domnule: personajul respectiv nu a avut mandat sa faca așa ceva. A făcut de capul lui. Și-a dat demisiaˮ.
Da, dar pericolul nu a dispărut, doar că nu mai este iminent.
Cert este că „modificarea brutalăˮ de cod fiscal nu a mai avut loc, deși se pare, că prevedea nu atât creșteri de fiscalitate, ci o restructurarea și modernizarea a sistemului fiscal.
Acum pare că subiectul nu mai este de actualitate, dar eu unul aș sta cu ochii în patru, mai ales din februarie încolo.
În general, să vă amintiți mereu ce pretenții aveți de la o știre.
O știre bună trebuie să fie ca un film bun, ca o piesă de teatru bună. Cu diferențele:
- titlul trebuie să conțină esențialul informației din știre.
- ştirea începe cu informația esențială (lead-ul)
- mai departe urmează povestea care îți face utilă informația. Pentru că o asimilezi și o folosești.
Orice știre bine scrisă este un spectacol.
Este aspirația secretă a unei știri să fie un spectacol bun. Sau măcar aspirația autorului.
Celelalte știri sunt obiecte de inventar / arhivă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu