Titluri de stat pentru tot poporul și câte vrea poporul! Ce spune marea aglomerație de români care vor să le cumpere

Se știe deja, Guvernul „va accepta toate subscrierile titlurilor de stat în cadrul emisiunii “Centenar”, astfel încât întreaga cerere (...) să fie satisfăcută", după cum a declarat Anca Dragu, ministrul Finanțelor Publice, într-un comunicat.

Vom vedea mai jos la ce sunt bune titlurile de stat cu dobândă de 2,15%.

Acum să spunem că, în sfârșit, un guvern al României reacționează corect  la inteligența poporului romnân printr-un gest pragmatic cu bătaie pe termen lung, dacă nu de mare eleganță. (Nu este sigur că ministrului Finanțelor chiar îi frigeau buzele de acești bani, așa că este elegant să se împrumute mai mult, în scopuri mai nobile).

Este primul și singurul gest de eleganță al unui guvern român față de români, de care eu îmi amintesc acum.

Românii s-au uitat la avantajele ofertei statului și au cerut titluri de stat în valoare de peste 520 de milioane de lei, adică de 5,2 ori mai mare decât valoarea inițială a ofertei. Este rezultatul firesc al reducerii prețului unui titlu, până la 100 de lei bucata.

Bine, dar potrivit regulilor inițiale de alocare (și obișnuite pe piața de capital), toți cumpărătorii ar fi primit de 5,2 ori mai puțin titluri decât au ordonat (metoda numită pro-rata). Ceea ce înseamnă că ai fi blocat inutil, în această ofertă, peste 80% din banii cu care ai vrut să cumperi obligațiunile statului.

Astfel, emisiunea de titluri s-ar fi transformat în opusul a ceea ce ar fi trebuit să fie: în loc de mijloc de încurajare a oamenilor obișnuiți să se familiarizeze cu piața de capital, emisiunea de obligațiuni cu nume de cod „Centenar” ar fi devenit un nou motiv de iritare a poporului.

Acum Guvernul spune că nu se va opri la valoarea inițială a ofertei, ci va da poporului obligațiuni de cât cere.

Abia acum Guvernul face o ofertă greu de refuzat.



Scopul nobil a fost salvat.

Înainte de gestul evocat mai sus, aveam de a face cu un plasament atrăgător, dar nu dintre cele mai atrăgătoare. Atuul principal nu este dobânda, bună, dar nu cea mai bună, ci certitudinea teoretică a garanției că statul plătește. Atuul respectiv pălea în cazul alocării pro-rata.

Câți români ar fi avut (și câți ar fi fost dispuși să pună la bătaie) 1.100 de lei, ca să i se aloce doar două titluri de câte o sută, iar  pentru restul să piardă și dobânda amărâtă de la bancă?!

Gestul Guvernului este cu atât mai eficace cu cât, și azi și mâine, se mai pot cumpăra titluri de stat de 100 de lei bucata. Titlurile au reușit să atragă mai bine de 14 mii de cumpărători, de 11 ori mai mulți față de emisiunea similară de anul trecut, când s-au oferit de milă de silă titluri de 1.000 de lei bucata.

Să mai remarcăm o dată că, pentru prima dată în istoria sa postdecembristă, Guvernul României face un gest de angajament  pentru cultura financiară a poporului pe care îl conduce, respectiv investește în bunăstarea pe termen a acestuia.

Ce mai spune marea aglomerație de la ofertă?

Mai este „tot poporul” chiar atât de incult financiar? Au românii chiar atât de mari probleme de educație financiară? Iată, când oferta este clară, construită cinstit și atrăgătoare, românii răspund cum se cuvine. Nu se poate spune că oferta titlurilor „Centenar” ascunde capcane, așa cum o făceau creditele în CHF, cele cu buletinul sau o fac cele cu ANAF, acum.

Prin urmare, poate că nu numai de educație financiară au nevoie românii, ci și de oferte realmente avantajoase.

La ce sunt bune titlurile de stat cu dobândă de 2,15%

Dacă va fi onorată integral cererea, așa cum promite Ministerul Finanțelor, oferta își va putea găsi un loc bun în finanțele personale al oricărui român.

Dacă fiecare român cu economii a renunțat să mai țină în bancă măcar un sfert din cât avea acolo și a cumpărat titluri de stat cu acel sfert de economii, deja avem de a face cu un debut de portofoliu.

Titlurile de stat vor fi listate la Bursă și, românul respectiv că la această bursă mai sunt și altele de cumpărat. Poate că nu se va încumeta chiar anul ăsta să cumpere acțiuni, poate că brokerul, văzându-l (totuși) speriat, îl va îndruma către fondurile mutuale.

Oricum, o breșă se va fi produs în mentalitatea omului. va fi văzut că banii se pot păstra bine și, chiar și în câștig, și altundeva decât la bancă.

Cât de bine stă dobânda titlurilor de stat printre ofertele de pe piață, am văzut în ...

TOPUL DOBÂNZILOR: Comparate par și mai mici. Care sunt alternativele de refugiu

Ne-am mai gândit și

Ce facem cu banii? Îi punem chiar pe toți în titlurile de stat pentru tot poporul?

Care ar fi mai echilibrat portofoliu pe care ar trebui să-l construim acum, chiar dacă nu avem un obiectiv precis (nu știm dacă banii îi vom folosi la achiziția unei case, sau la un supliment de pensie), dar ne-am impus să nu îl lichidăm mai devreme de 10 ani?

Dacă spui că astea nu sunt vremuri să faci investiții pentru 10 ani, atunci nu rămâne decât să așteptepți liniștit apocalipsa. Dacă speri totuși să trăiești mai mult de 10 ani, atunci îți dai seama că unui portofoliu fără obiectiv precis de cheltuit i se poate ajusta structura, fără să i se modifice natura echilibrată.

Amintiți-vă  niște structuri de portofolii generale invocate la începuturile acestui blog:

- omul are 30-40 ani: 75% active cu risc (fonduri de actiuni, actiuni, obligatiuni corporatiste şi de randament înalt) / 25% active sigure (fonduri de obligatiuni, titluri de stat, depozite)

- 40-50 ani: 50% active cu risc / 50% active sigure.

Alegeți ce vârstă aveți.