Este util să vedem ce fac
marii investitori financiari la Bursă, pentru că știm dacă merită să le
cumpărăm acțiunile, atunci când sunt cotați, dar și pentru că marii investitori
decid tendințele. Ce tendințe decid cei mai mari investitori români? Am putea
fi dezamăgiți din ce aflăm în ultimul meu articol din Economica.net.
Societăţile de investiţii
financiare (SIF) au strategii generoase de susţinere a companiilor pe care le
controlează, dar aplicarea acestor strategii suferă, din cauza presiunii
acţionarilor de a li se da dividende cât mai mari. Infuziile de capital din 2014
şi 2015 ale celor cinci SIF-uri în companiile lor abia au ajuns la 150 de
milioane de lei, adică de câteva ori mai puţin decât profiturile, potrivit
rapoartelor celor cinci SIF-uri. Ceilalţi mari investitori financiari români nu
au deloc vocaţie de dezvoltare prin finanţare direct, potrivit articolului lui
Adrian N. Ionescu din Economica.
Societăţile de investiţii
financiare (SIF) au finanţat companiile pe care le controlează cu circa 150 de
milioane de lei, în ultimii doi ani, prin majorări de capital sau prin
împrumuturi, potrivit datelor răspândite prin rapoartele lor periodice.
SIF-urile au capacitate de
finanţare mult mai mare. Au active nete între un 1,1 şi 1,8 miliarde de lei, şi
profituri anuale de sute de milioane de lei. Mai precis: 687 milioane de lei în
2014 şi 402 milioane de lei în nouă luni din 2015.
Totuşi, SIF-urile nu şi-au
demonstrat vocaţia de vector de dezvoltare a economiei, deşi se laudă cu
strategii în acest sens. Acţionarii pun mare presiune pe administratorii
SIF-urilor să aloce sume cât mai mari din profituri dividendelor.
De fapt, "strategia
majorităţii SIF-urilor este de a face faţă solicitărilor de dividende ridicate,
respectiv de vanzare a participaţiilor lichide, gen Erste sau BRD",
răspunde Adrian Danciu, directorul general al societăţii de administrare a
investiţiilor SAI Broker Cluj Napoca, la întrebările ECONOMICA.NET.
„Cu o excepţie notabilă,
nu am identificat în ultimul an exemple punctuale (la SIF-uri, n.r.) care să
susţină în mod activ companiile prin aporturi directe de capital”, spune şi
Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct al casei de brokeraj Tradeville.
„Majoritatea SIF-urilor
includ în raportările lor direcţii de dezvoltare a societăţilor în care au
poziţie şi interes strategic. Cu o excepţie notabilă, nu am identificat în
ultimul an exemple punctuale care să susţină aceste planuri, de exemplu prin
majorari de capital”, răspunde Ovidiu Dumitrescu la întrebările ECONOMICA.NET.
Excepţia ar fi SIF Moldova
(SIF2), ai cărei şefi i-au convins pe acţionari să fie de acord cu o „politică
de investiţii solidă ca bază a creşterii pe termen lung a valorii activelor
administrate”, potrivit strategiei oficiale.
SIF Moldova (SIF2)
SIF2 este singura care
şi-a asumat, transparent, responsabilitatea de a dezvolta companiile pe care le
controlează ca un administrator de tip private equity. Adică să le finanţeze
dezvoltarea şi apoi să le vândăîn profit.
Programul de investiţii pe
2015 al SIF2 prevede plasarea echivalentului a 20-25 de milioane de euro în
companiile din Portofoliul Deţinerilor Majoritare. După primul semestru SIF2
raporta investiţii în acest portofoliu de 64 de milioane de lei şi identificase
resurse până la sfârşitul anului de 50 de milioane de lei. Ulterior, s-au mai
adăugat şapte milioane de lei în Trimestrul 3.
Cea mai mare parte a
investiţilor SIF2, 44,7 milioane de lei, s-a dus în majorarea capitalului
vehiculului Real Estate Asset (REA), în vederea participării indirecte la
proiectul imobiliar bucureştean Veranda din zona Obor Colentina. SIF 2 a
cumpărat de 39,9 milioane de lei acţiuni ale Prodplast Imobiliare
(dezvoltatorul proiectului, controlat de omul de afaceri Florin Pogonaru) şi de
4,8 milioane de lei, acţiuni ale Nord Bucureşti. Angajamentul SIF2 în proiect
se ridică la 65,5 milioane de lei.
SIF2 face investiţii prin
trei vehicule AgriBusiness Capital SA, Real Estate Asset SA şi Opportunity
Capital SA (sectorul hotelier ), companii pe care fondul le controleazaă. În
decembrie 2014 SIF 2 băgase alte 8,8 milioane de lei în aceleaşi companii,
pentru asigurarea capitalului de lucru.
Dintre cele trei
vehicule de investiţii mai ştim doar de
AgriBusiness Capital, care investeşte 2,54 milioane de euro într-o fermă de
cultură intensivă a afinelor (AgroIntens SRL). Fermierii SIF2 de la AgroIntens
se laudă cu venituri de peste trei milioane şi profit de aproape 1,2 milioane
de lei din cultivarea afinelor.
În primele nouă luni din
2015 SIF2 a participat la majorarea capitalului AgroBusiness cu peste 10,5
milioane de lei. SIF Moldova (SIF2) a subscris 19,4 milioane de lei la
majorarea capitalului Opportunity Capital S.A., din care a plătit 15,4
milioane, pentru finanţarea unei achiziţiei (probabil Hotel Sport din Cluj).
Este previzibilă o nouă majorare, cu 15 milioane de lei, pentru o npuă
achiziţie. În raportul pe Trimestrul 3
2015 se mai spune că investiţiile s-au concentrat pe „sectorul hotelier şi retail (centre comerciale). În portofoliul
SIF-ului a intrat Hotelul Sport din Cluj
„Cu siguranţă SIF2 este
premianta la capitolul investiţiilor în companiile pe care le controlează şi
deci, indirect, în economie. Fondul a creat un aşa numit „Portofoliu al
Deţinerilor Majoritare”, care reprezenta la sfârşitul primului semestru din
2015 peste 6% din active (85 mil. lei, n.r.) şi care are ca scop reorientarea
investiţiilor către deţineri semnificative / majoritare, în companii cu
potenţial „high yield” (randament înalt, n.r.)”, spune Ovidiu Dumitrescu.
Faptul că „strategia de
management a SIF Moldova (SIF2) s-a putut diferenţia” faţă de celelalte SIF-uri
este remarcat şi de Adrian Danciu, directorul societăţii de administrare a
investiţiilor SAI Broker Cluj Napoca.
SIF2 „încearcă să se
îndrepte spre activitîti de tip holding, grupând deţinerile pe tipuri de
plasamente (distress – companii în dificulatte, real estate sau agricultură).
Pare o strategie constructivă, dar trebuie să vedem şi rezultatele”, conchide
Adrian Danciu.
SIF a încheiat anul 2014
cu un profit net de 237 de milioane de lei şi primele nouă luni din 2015 cu un
rezultat al exerciţiului financiar de 79,5 milioane de lei.
SIF Banat Crişana (SIF1)
SIF Banat Crişana (SIF1)
şi-a restructurat şi ea portofoliul după modelul holdingului de vehicule de
investiţii, ba chiar a făcut-o înaintea SIF Moldova. Totuşi SIF1 nu se poate
lăuda decât cu dividendele virtuale de la Banca Transilvania, reinvestite nu
neapărat de bună voie în capitalul acesteia, prin conversie în acţiuni. Dar aşa
au investit toţi acţionarii băncii.
"O parte dintre
SIF-uri au continuat să cumpere acţiuni la Banca Transilvania (TLV), ceea ce
personal nu consider că a fost o decizie investiţionala greşită, prin prisma
potenţialului ridicat al companiilor care activează în sectorul bancar, odată
ce portofoliile de credite au fost curăţate", remarcă Adrian Danciu.
Problema este totuşi, că
acţiunile TLV se numără printre cele mai mari din portofoliile SIF-urilor lşi,
mai mult, oameni apropiaţi băncii, inclusiv preşedintele băncii se află în structurile de conducere ale
SIF-urilor.
Singura investiție directă
raportată în 2015, în sumă de 5,67 milioane de lei, a fost prețul ultimei tranșe de acțiuni,
reprezentând 25% din capitalul social al SAI Muntenia Invest SA,
administratorul SIF Muntenia (SIF4).
Această tranzacţie este una veche, de pe vremea când SIF1 era condusă d
Dragoş Bîlteanu, acum urmărit penal pentru că ar fi admis efectuarea de
operaţiuni ilegale. SIF Banat-Crișana (SIF1) deține, din 7 aprilie 2015, 99,96%
din capitalul social al SAI Muntenia Invest SA, şi controlează autoritar modul
de administrare a SIF4.
În schimb, pe tot
parcursul anului 2015, SIF1 nu a raportat nici o finanţare a vehiculelor de
investiţii în care şi-a grupat, la rândul ei, companiile pe care le controlează
după profil hotelier (SIF Hoteluri), sau imobiliar (SIF Imobiliare, SIFI).
Singura investiţie
notabilă în „economia reală” din ultimii ani este finanţarea dezvoltării
hotelului Calipso din Oradea, care a fost inclus în lanţul internaţional Double
Tree şi în jurul căruia. Administratorii SIF1 au dat societăţii care deţine
fostul hotel Calipso hotelul numele SIF Hoteluri (CAOR), în care au concentrat
celelalte active hoteliere.
Hotelul Calipso a fost
inaugurat sub brandul Double Tree în septembrie 2012, după o investiție de 21
milioane de euro, „finanțată într-o proporție semnificativă de SIF Banat -
Crișana, prin majorări de capital și prin credite bancare”, potrivit raportului
pe 2014 al SIF1.
SIF1 mai are şi alte
vehicule de investiţii, printre care
SIFI TM Agro S.A., căreia i-a acordat anul trecut un împrumut de 6,84
milioane de euro destinat preluării de active imobiliare în domeniul agricol.
Celelalte finanţări
realizate de SIF1 în 2014 au fost de 2,43 milioane de lei, participări la
majorarea capitalului social la patru societăți comerciale mici, printre care
Petrocart SA şi Hidrotim.
SIF1 a încheiat anul
trecut cu un profit net de 134 de milioane de lei, iar primele nouă luni din
2015 cu un rezultat al exerciţiului financiar de 51 de milioane de lei.
SIF Transilvania (SIF3)
SIF Transilvania (SIF3)
este singura SIF care a răspuns întrebărilor ECONOMICA.NET şi redăm raspunsul
integral în fişierul ataşat. Dincolo de direcţiile strategice exprimate pe
larg, SIF nu furnizează decât o singură cifră: investiţia de 30 de millioane de
euro în complexul balnear de cinci stele Lotus Therm în staţiunea Băile Felix.
SIF Transilvania (SIF3) se
remarcase cu ani în urmă printr-o strategie ambiţioasă de de consolidare a
companiilor din turism pe care le deţine pe trei direcţii: turismul balnear,
turismul de afaceri şi turismul de tranzit. Strategia pare să fi fost
abandonată, după ce strategii SIF3 şi-au dat seama că nu pot atrage fonduri
europene pentru societăţile pe care le controlează, atâta vreme cât SIF3 însăşi
este un fond de investiţii.
Unul din rezultatele
renunţării la vechea strategie este trecerea în regim de conservare a
societăţii Staţiunea Oglinzi S.A. Tg. Neamţ, care era, acum cinci ani obiectul
unei relansări spectaculoase.
Este greu de dedus din
rapoartele SIF3 ce investiţii directe a făcut în companiile pe care le
controlează. Toate investiţiile financiare din 2015 ale societăţii sunt de peste
31,6 milioane de lei, dar peste 30 de milioane au fost achiziţii de acţiuni de
la Bursă. SIF3 a băgat 135.000 de lei în
firme nou înfiinţate şi cu 729.000 de lei a cumpărat acţiuni la societăţi din
afara bursei.
În ciuda renunţării la
strategia de acum câţiva ani, SIF Transilvania (SIF3) a participat, anul
trecut, cu peste 23,6 de milioane de lei la majorări de capital ale
societăţilor pe care le controlează şi mai ales prin conversia în acţiuni ale
împrumuturilor obligatare acordate acestora. Cea mai mare operaţiune de acest
fel a fost cea de finanţare a societăţii Turism Covasna. SIF3 a mai participat
cu aporturi în nuerar şi la majorarea capitalului firmelor Orizont Turism
Predeal şi Anca-Irina Venus.
SIF Transilvania (SIF3)
are peste 60 de hoteluri la mare, la munte, în mai multe capitale de judeţ şi
la Băile Felix de lângă Oradea. Acum îşi propune să-şi vândă „pachetele de
acţiuni din domeniul turism – staţiuni balneare pentru a recupera rapid
investiţiile efectuate", potrivit strategiei de administrare până în 2017
raportată la BVB.
Valoarea hotelurilor
deţinute de toate SIF-urile era de peste 745 de milioane de lei, potrivit
cotării companiilor lor la Bursă. Valoarea de piaţă este mult diferită faţă de
capitalizarea bursieră, pentru că acţiunile respective sunt nelichide şi de
obicei subevaluate.
SIF3 mi-a trimis un raspuns stufos și plictisitor. Îl găsiți în ECONOMICA.NET
SIF Muntenia (SIF4)
SIF Muntenia (SIF4) nu a
raportat nici în 2015 nici în 2014 nici o investiţie directă prin aport de
numerar în capitalurile companiilor pe care le controlează şi, ca şi celelalte
SIF-uri, nu a răspuns întrebărilor ECONOMICA.NET. SIF-urile îşi respectă (cu
excepţia cunoscută) reputaţia câştigată în ultimii ani a unei transparenţe de
tip camuflaj.
SIF Oltenia (SIF5)
Şi SIF Oltenia (SIF5)
prevede, în principiu, „finanţarea suplimentară a societăţilor prin participare
la majorări de capital (investiţii directe)”, în documentul de strategie pe
2015. Şi administratorii SIF5 îşi doresc să dezvolte compani cu perspective
bune, pentru a le creşte valoarea de piaţă. Ce a făcut SIF5 în realitate în
acest sens?
SIF Oltenia (SIF) nu a
plasat direct niciun leu din cele 132,8 milioane de lei investite anul trecut,
deşi are participaţii majoritare la 13 companii, potrivit raportului
administratorilor. SIF 5 mai are participaţii de control de peste 33% din
acţiuni la trei companii şi participaţii semnificative (peste 5%) la alte 35.
Nici un leu plasat direct nici în 2015.
Societăţile de investiţii
financiare (SIF) nu au statistici agregate disponibile privind investiţiile din
ultimi ani în dezvoltarea companiilor pe
care le controlează.
SIF-urile sunt cei mai
vechi investitori financiari români şi se numără printre cei mai mari, alături
de Fondul Proprietatea (FP) şi de câteva fonduri mutuale.
Totuşi, doar SIF-urile
care ar mai putea contribui cu mai mult capital la dezvoltarea companiilor,
măcar a celor din propriul portofoliu, aşa cum macroeconomiştii spun că scrie
în manuale.
Strategia FP este de
transfer de valoare din propriul portofoliu spre acţionari, iar fondurile
mutuale mari nu au voie sa investească în companii, potrivit prospectelor lor
de emisiune.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu